Fascinația pe care o poate produce opera de artă este infinită. Când o privește, spectatorul dispune de o plajă largă de interpretări și semnificații. Dar, dincolo de sutele de perspective de azi sau de mâine, singura care contează este emoția produsă în momentul întâlnirii cu opera. O emoție declanșată de viziunea artistului și de dispoziția lui în momentul în care a creat-o, emoție receptată de privitor prin prisma sensibilității și a cunoștințelor sale…
Andor Kőmives (n. 1958 Aiud – d. 2019 Cluj-Napooca) a fost un artist cu o viziune singulară, traversând granițele lumii în care a trăit. În lucrările sale a spus povestea vieții lui; le-a animat cu visele lui, a transformat lucrurile obișnuite în fantezii și a creat o realitate proprie, unde a comprimat trecutul, prezentul și viitorul. Ca în ceasurile curgătoare ale lui Salvador Dalí, momentul prezent se topește în nostalgia trecutului și în incertitudinea viitorului: astfel prinde viață Persistența memoriei… Arta lui Kőmives este o țesătură prețioasă formată din „ingrediente” preluate din realitatea existentă și istoria personală, care oscilează aleatoriu între cele trei coordonate temporale și protejează un univers intern bogat și fragil.

 

Fluturi și alte viețuitoare...
Opera lui Andor Kőmives este rezultatul unui profund exercițiu de meditație, combinat cu vocația de a crea lumi magice. Universul său este animat de un bestiar al cărui „îmblânzitor” s-a declarat a fi încă de la început: rinoceri, leoparzi, maimuțe, unicorni, căprioare, câini, cai, și alte animale-umane inventate de el. Personajele sale sunt umanizate, căpătând atribute specifice oamenilor. Fetița-căprioară își scoate la plimbare animalul de companie care seamănă cu o pasăre-reptilă preistorică, sau se joacă cu băiatul-fluture. Calul se joacă cu băiatul-muzician, maimuța pictează un fluture sau un nud și mânuiește ca un expert smartphone-ul. Șoarecele-fluture îi lasă pe toți fără grai!
Personajele lui feminine sunt plăsmuirea unei imaginații neobișnuite, și vin dintr-o dimensiune paralelă cu realitatea: capetele lor sunt împodobite cu fluturi albaștri, gata să zboare spre tărâmuri cerești. Un băiat cu aripi de fluture poartă pantofii mamei sale, iar fața acoperită cu o mască ascunde un mister adânc… De fapt, aceste lucrări fac trimitere la sfera eterică a ordinului lepidoptera, acele insecte atât de efemere cum sunt fluturii și moliile, și care reprezintă „viața de după moarte”, o stare privită ca o transformare, o schimbare, o speranță. Dintr-o omidă, prin metamorfoză, ele devin niște „creaturi” uluitoare, viu colorate; la fel se transformă și sufletele noastre când se află în fața unui lucru fascinant. Ideea de transformare este accentuată în lucrările „Metamorfoză” și „Morfeu și Muza”. Negrul dominant îl face pe privitor să se gândească la dimensiunea profundă a sufletului uman, să sondeze meandrele propriei conștiințe și să surpindă starea de spirit a artistului.
În fiecare lucrare a lui Andor Kőmives simțim atingerea suavă a unei aripi de fluture, semnificând „eroziunea” noastră progresivă în această lume, dar și o paletă largă de realități care pot fi experimentate în aventura vieții. Schimbarea se află în noi și, exact ca aripa unui fluture, putem atinge un nivel înalt al existenței prin har, simplitate și frumusețe. Cu toții suntem fluturi. Pământul este crizalida noastră. (LeeAnn Taylor) Rolurile s-au schimbat, iar realitatea a fost înlocuită cu o meta-realitate controlată și transformată de pictor, amintind de lumile imaginare ale lui Marc Chagall, unde cântăreții zburători predică nașterea unei noi zile.

 

Rădăcini
În plastica lui Andor Kőmives, familia reprezintă un reper important; artistul dovedește un soi de venerație pentru tatăl său, pe care îl reprezintă sub forma unei ființe supra-umane cu cap de cerb. Cerbul înseamnă regele pădurii și protectorul tuturor viețuitoarelor, dar și puritatea și aspirația de a fi cât mai aproape de Divin. O relație specială a existat între artist și fratele său mai mare, Nicoale, un poet dispărut prematur. Evocarea copilăriei este realizată printr-un registru specific: doi băieți călăresc un unicorn; un copil poartă o mască de cerb și stă ascultător în fața siluetei fantomatice a tatălui; cu capul aplecat a remușcare, puștiul se supune figurii parentale… Silueta eterică a tatălui este schițată sugestiv prin tușe vibrante de roșu, verde și albastru-neon.
Această relație specială a fost readusă în atenția publicului în expoziția „Tatăl și Fiii” de la Muzeul Național al Literaturii Române din București (6-20 septembrie 2019), organizată prin grija familiei și a echipei Muzeului Literaturii Române.
Anul 2017 a marcat un moment de decantare a tematicii și a mijloacelor plastice utilizate de Andor Kömives, iar lucrările îl prezintă ca pe un artist care și-a creat propria lui „minunată lume nouă”. Acest Univers ne amintește că realitatea cuprinde nenumărate dimensiuni și se construiește coerent doar prin expresia unei personalități artistice bine articulate.

Cântecul culorii și poetica operei
Realitatea închipuită de Andor Kőmives este colorată, „energizantă” și emană muzicalitate. El acoperă pânza cu povești care oferă privitorului chei de lectură, pentru a crea noi semnificații. Spațiul pictural este invadat de nuanțe tonice și iradiante de culoare fosforescentă: violet, un amestec de galben și roz sau albastru-neon închis și porțiuni de verde-revigorant care accentuează nuanțele calde de pe suportul pictural. Culoarea se scurge pe pânză, sugerând unduirea lină a rochiei unei femei; vântul se joacă cu țesătura, iar albastru capătă reflexii deschise sau profunde. Cimpanzeii se ghicesc pe un fond de galben și roz fosforescent, și doar contururile-umbre violacee le evidențiază forma corpului.
Andor Kőmives transformă lumea reală într-una imaginară, unde spațiul și timpul devin cosmice, depășind limitele realității perceptibile; accentul cade mai degrabă pe sentimentele pe care lucrările le trezește în privitor, decât pe subiectul tabloului. Artistul creează o realitate magică, poetică. Personalitatea sa dinamică l-a determinat mereu să se reinventeze, găsind în interiorul său resursele necesare unui continuu reviriment. La începutul anilor ‘80 a fost remarcat pentru lucrările sale abstract-expresioniste. Mai târziu, a fost remarcat pentru o serie de lucrări cu conținut socio-politic și satiric, presărate cu elemente neo-pop, care revin în lucrările sale după 2017 („Vive la peinture!”, „L’art c’est la Liberté!”)

 

Libertatea Artei și Arta Libertății
Nu cred că ar fi o îndrăzneală prea mare dacă am afirma că lucrările lui pot fi comparate cu cele ale lui Basquiat și Andy Warhol, din punctul de vederea al inovației mesajului. Asemeni celor doi mari artiști, Andor Kőmives își încodează mesajul operei în cuvinte, litere, cifre, pictograme, logo-uri, simboluri întâlnite pe hărți, diagrame și alte semne, răspândite în lucrările sale. Astfel, comunicarea devine o stare de vibrație pe frecvețe diferite, transpuse pe pânză prin oameni și animale reale sau imaginare, personaje care amintesc de benzile desenate și graffiti sau, alteori, prin surprinderea poeziei realității. Artistul se declară un „căutător de fericire”, un Don Quijote care vede realitatea cum vrea el să fie, nu așa cum este ea cu adevărat:
În această lumină nouă
Don Quixote, cavalerul lunii
prin metamorfoza complicată
a momentului iluminat
a descoperit o realitate sublimă
în timp ce pentru dolofanul său compagnion
realitatea era doar vizibilul.
(Andor Kömives)

În ultimele sale serii de pictură, artistul orchestrează o lume magică, vibrând asemeni odei unui menestrel. Lucrările sale emană o tandrețe poetică genuină care constituie „motorul” care îi hrănește imaginația și puterea creatoare. Ideea care le animă este fericita energie a inspirației, o puternică vitalitate care îl ghidează pe privitor să decodeze diferitele niveluri ale imaginației. Această abordare psihologică a tematicii invită privitorul la o meditație profundă, artistul apelând la emoții pentru a crea un nou univers plastic.
Dincolo de ironia ușoară și de adevărul palpabil, lucrările lui Andor Kőmives oferă răspunsuri la întrebările subtile cu privire la energia emanată din interacțiunea umană. Artistul apelează la o amplificare a simțurilor și a sentimentelor și suprapune diferite dimensiuni ale unei realități în care percepția și realitatea tangibilă sunt doar laturi ale energiei noatre interioare. El ne invită să interacționăm cu câmpul magnetic al creației sale, prin declanșarea de vibrații către „cochilia noastră energetică”. Cu bagheta sa magică, Andor Kőmives ne umple inimile de energie și dragoste.
El este Poetul și Magicianul!