Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Cărți aniversare – Ioan Alexandru

Cărți aniversare –  Ioan Alexandru

La împlinirea a 80 de ani, în postumitate, au apărut câteva cărți aniversare închinate lui Alexandru.
1. Lui Ioan Alexandru. Cum îi răspundem? Omagiu la 80 de ani de la naștere. O inițiativă Liviu Petrina, Editura Maritain, București, 2021.
Este o carte de sociologie literară realizată sub forma unui chestionar, de unul dintre apropiații poetului Imnelor, Liviu Petrina, cu care a colaborat pe plan politic în cadrul P.N.Ț.C.D. Titlul este sugerat de volumul de debut al lui Ioan Alexandru, Cum să vă spun? Întrebarea „Cum îi răspundem?” este detaliată în chestionarul trimis de alte trei întrebări de sprijin: 1.Cum l-ați cunoscut pe Ioan Alexandru? 2.Întru cât întâlnirea cu dânsul v-a impresionat/influențat? 3. Ce rol vedeți pentru „modelul Ioan Alexandru” în viața spirituală și politică a României de azi și de mâine?
Sunt publicate 34 de răspunsuri de la apropiați sau personalități ale literaturii române contemporane ca Ion Pop, Ana Blandiana, Ion Cocora, Adrian Popescu, Ion Papuc, Ioan Mariș, Mihai Bandac, Răzvan Bucuroiu, până la admiratori sau cunoștințe întâmplătoare. Sunt pagini frumoase de aduceri aminte, cuprinzând caracterizări memorabile: Poetul mărturisitor (Adrian Popescu), Poetul Cuvântului Biruitor (Vasile Mihoc), Un fel de Ioan-Gură de Aur al României (Victor Negară), Prototip de Lider Creștin (Liviu Petrina), Inspiratul lui Dumnezeu (Ion Papuc), cu unele exagerări encomiastice: Un Sfânt al lui Dumnezeu, Poetul, apostolul și revoluționarul Neamului Românesc.
Mai dificil pare pentru cei chestionați răspunsul la cea de-a treia întrebare, pentru că „modelul Ioan Alexandru”, deși ar fi salutar, și de aceasta nu se îndoiesc respondenții, ar fi chiar „o mare șansă pentru România” (Ioan Mariș), e puțin probabil că ar avea sorți de reînviere în societatea românească de azi. De aceea „modelul Alexandru așteaptă încă în firida lui luminată de o candelă” – spune Ion Pop.
Tot la Editura Maritain, apare cu această ocazie aniversară o elegantă culegere de Imne în selecția soției sale, Ulvine Alexandru.
2. Frate Calinic. Ioan Alexandru către Calinic Argeșeanul. Viața din cărți, scrisori și dosare secrete, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Adrian Alui Gheorghe, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021. O ediție elegantă, pentru bibliofili, în care se reproduc și scrisorile în forma manuscrisă, cu scrisul mărunt și ordonat al poetului. Fără îndoială, Ioan Alexandru a avut vocație de epistolier, și din dorința firească de comunicare și pentru că drumurile vieții l-au purtat o vreme departe de țară și de cei dragi. O parte din corespondență este adresată unor ierarhi ortodocși, cu care se afla în relație de frățietate, el însuși a nutrit într-o vreme gândul să se preoțească, dar cu părere de rău, considerând că nu este vrednic de „sfânta taină a preoției”, rămâne un slujitor al Domnului prin scrisul său și prin Imnele sale. După corespondența (scrisori trimise/scrisori primite) cu P. S. Iustinian Chira al Maramureșului, publicată în 2006 (de curând a apărut la Editura „Lumina credinței”, București, ediția a doua, sub îngrijirea lui Răzvan Bucuroiu) se publică epistolele poetului către „Fratele Calinic”, preot, monah și apoi episcop. O parte din acest epistolar, însoțit de un comentariu pertinent a fost publicat de îngrijitorul acestei ediții, poetul Adrian Alui Gheorghe, în România literară nr. 50/2021. A fost o întâlnire memorabilă între poet și monah, căci s-au dovedit personalități complementare: poetul „monah” și monahul „poet”. Este o prietenie exemplară în literatura română contemporană; poetul îi dedică poezii, iar monahul devine un scriitor (istoric) remarcabil prin cărți consacrate unor personalități istorice, glorificate și de Ioan Alexandru în Imne. O dovadă peremptorie a prieteniei sale este în anul 1977. Când a traversat un moment greu din biografie, luând apărarea lui Paul Goma, și este amenințat cu scoaterea din învățământ, îi scrie Fratelui Calinic să-i îndrume copiii viitoarelor cariere, potrivite cu aptitudinile și înzestrarea lor intelectuală sau artistică. De Anul Nou 1987 îi face cadou un text inedit, un eseu despre Semnificația Baladei Meșterul Manole de la Mănăstirea Curtea de Argeș, o completare a paginilor sale din cele două volume de „jurnale de poet” adunate sub titlul Iubirea de patrie: „Aici la Curtea de Argeș, fulguie astfel însăși problematica esențială a acestei lumi, fundamentala întrebare asupra sensului vieții în lumina semnificației absolutului lumii revelat de două mii de ani. Așa cum este implicată însăși Treimea în suferință, așa ne implicăm și noi în ea pentru că esența suferinței este numai atunci întreagă, când este din iubire. Descifrăm aici una din tainele de viețuire ale poporului nostru”(p.148).
Ultima secțiune a volumului prezintă „Viața din dosare secrete” în care Adrian Alui Gheorghe comentează notele informative, uneori, de cele mai multe ori, detaliate, dar și amănunte inutile ce frizează absurdul kafkian: „Dacă nu ar fi adevărată (subl. ns.) această campanie de urmărire, care antrenează forță umană, aparatură de ascultare, înregistrare și filaj am crede că paginile acestea sunt emanația unui scenarist cu umor negru, eventual puțin scrântit la cap. Faptul că un poet comentează «emoționant» la un curs imnele lui Efrem Sirul, unul din poeții importanți religioși ai creștinismului, poate cu adevărat să intereseze «serviciile de spionaj britanice», după interpretarea unor indivizi plătiți de «sistem» și care aveau nevoie de «cazuri» ca să își justifice salariul și trândăveala cotidiană. Kafka ar fi invidios, desigur pe «imaginarul realității din comunismul românesc»” (p.35).
3. Ioan Alexandru și Maramureșul este un supliment literar, editat tot cu ocazia acestei aniversări de către revista Nord Literar. Dacă ar fi reunit mai multe articole pe această temă, suplimentul literar al revistei maramureșene ar fi putut constitui o valoroasă contribuție de istorie literară locală, așa cum ne demonstrează eseurile lui Alexandru Ruja, istoricul literar care a realizat în 2015 în două volume o ediție integrală a poeziei lui Ioan Alexandru, prezent în sumarul revistei cu eseul care dă titlul suplimentului literar al revistei, Mircea Popa, Ioan Alexandru imnograful Maramureșului, Adrian Popescu, Amintirea poetului și Gheorghe Pârja, Ioan Alexandru sub Steaua Nordului. De colecționarea textelor și de apariția lor s-a îngrijit scriitorul Săluc Horvat, „managerul interimar al revistei”.

Leave a reply

© 2022 Tribuna
design: mvg