În Revista Tribuna nr. 367, din 16 decembrie 2017, scriam despre titlurile apărute în acel an la Editura Tribuna, făcând o scurtă prezentare a celor șase volume de autor, cărora li se adăugaseră două albume de artă. Am considerat că este datoria noastră să facem cunoscută, și pe această cale, activitatea editorială a Tribunei, care vine în completarea activităților culturale pe care revista noastră le organizează pe parcursul anului, participării la diverse evenimente din țară și străinătate, dar, mai ales, apariției bilunare neîntrerupte a revistei tipărite, precum și susținerii săptămânalului online Tribuna Magazine, fondat în 2015 de către managerul instituției, Dr. Mircea Arman.
Consecventă acestei idei, în rândurile care urmează voi face un tablou de ansamblu al Editurii Tribuna în anul care de puțină vreme s-a încheiat.
Un volum necesar în literatura română, care redă, pentru prima dată reunite într-o carte, o serie de articole semnate de Ion Agârbiceanu în publicațiile vremii, este cel apărut la Editura Tribuna în 2018, sub titlul Articole cu caracter ecleziastic (1903 -1945), o ediție îngrijită de Ilie Rad. Despre acest volum, Constantin Cubleșan, în Tribuna nr. 390, din 1 decembrie 2018, scria: „După câteva tentative, în anii regimului socialist, de a edita opera beletristică a lui Ion Agârbiceanu, într-un serial pe care îl merita fără îndoială, neîncheiate, ca să nu spun ratate, iată că tot un ardelean vine să împlinească acest deziderat al istoriei noastre literare, nu doar al Transilvaniei, căci prozatorul, după cum se vede, are talia unui clasic veritabil, situat confortabil în vecinătatea lui Mihail Sadoveanu, aflându-și, așadar, în persoana profesorului universitar Ilie Rad, editorul pe măsură”. Impresionanta lucrare, însumând nu mai puțin de 940 de pagini, cuprinde un număr de 265 de articole publicate de Ion Agârbiceanu în ziare și reviste din epocă, vreme de 42 de ani, între 1903-1945. Această „muncă asiduă, cărturărească”, spune prefațatorul cărții, Pr. Prof.univ.dr. Stelian Tofană, îl păstrează pe scriitor „în universul fermecat al satului românesc, dar îl transpune vizual și în lumea eclezialului, a spiritului jertfit pe altarul valorilor netrecătoare ale Evangheliei.” Despre caracterul articolelor se vorbește, de asemenea, în același text introductiv: „Subiectele tratate în paginile volumului de față sunt diferite, alternând între reflecții teologice și biblice, de mare profunzime și expresivitate spirituală, și teme morale, cu un ascuțit mesaj social, politic, moralizator”. „Cu acest volum – spune în încheiere Stelian Tofană – literatura română e mai bogată, iar locul lui Ion Agârbiceanu, în istoria culturii acestui popor, mai plin de lumină!”
Cultură și conștiință istorică, Prolegomene la o reconstrucție modernă în filosofia culturii, de Alexandru Boboc, este un titlu care întregește în 2018 seria cărților de filozofie publicate de editura revistei noastre în ultimii șase ani, sub îngrijirea filosofului Mircea Arman. Despre acest volum, în Cuvânt înainte, academicianul Boboc menționează: „Ceea ce am încercat în studiile ce urmează priveşte îndeosebi esența şi funcțiile limbajelor artei şi literaturii (inclusiv ale «literaturii filosofice») teme cercetate cu mijloace şi procedee ale logicii moderne şi ale semanticii şi hermeneuticii, într-un demers structurat fenomenologic şi ontologic totodată, dar cu o viză precisă: înțelegerea limbajului ca formă a culturii şi valorizarea procedeelor moderne de tratare a pluralității limbajelor în perspectiva reconstrucției moderne în filosofia culturii.”
Rămânând în aceeași zonă, a cărții de filozofie, menționăm încă o apariție în 2018, volumul Introducere în metodologia și argumentarea filosofică, semnat de Andrei Marga, o reeditare despre care autorul spune: „Volumul a fost conceput și elaborat în speranța noului început de după 1989, când așteptam, la rândul meu, multe schimbări, inclusiv o relansare a reflecției filosofice. […] Cartea era, tematic, o premieră la noi, și a rămas singulară. Nu s-au mai făcut tentative de a lămuri laturile tehnice ale filosofării, cu toate că o seamă de tendințe le reclamă: noua relaționare a filosofiei cu științele, mult diversificate între timp, noua cunoaștere a creierului uman, ca urmare a expansiunii neuroștiințelor, globalizarea, digitalizarea, recuperarea empatiei în cunoașterea omului și eforturile de restabilire a metafizicii. O republic în forma originară deoarece conținutul ei nu s-a învechit și întrucât concurente cu ea sau complementare ei nu au mai apărut.”
În categoria eseu, Editura Tribuna publică volumul lui Ioan L. Danciu, Saint-John Perse, Estetica Poeziei. „Am hotărât să public acest eseu tocmai pentru a readuce în actualitate una din marile probleme ale epocii: autenticitatea” – spune Ioan Danciu. „S.J. Perse dovedește, prin tot ce scrie, că nu este un poet oarecare, că nu are o tematică anume, ceva particular și periferic; ceva ce aduce a manierism și l-ar închide într-o epocă.”
Constantin Cubleșan în Tribuna și tribuniștii, Întoarcere în timp, alt titlu lansat în 2018, face o istorie sentimentală a Tribunei, din postura omului din interior, implicat în procesul redacțional, care părăsește revista după nouă ani de activitate, și din perspectiva de fost secretar general de redacție. O istorie despre care semnatarul său afirmă că: „nu s-a dorit a fi o monografie riguros științifică asupra revistei Tribuna. Autorul ei a pornit doar să cate a reține în memoria afectivă faptele de viață și de cultură ale primei generații de redactori ai Tribunei. Mi s-a părut că era de datoria mea să pomenesc numele celor mai mulți dintre cei care au pornit la Cluj o revistă în haine de lucru, de pe pragul căreia și-au luat zborul în lume largă mai multe personalități ulterioare ale vieții literare, culturale și științifice ale țării”.
Din categoria proză scurtă, este adus în atenția cititorilor volumul Blocul aprins, de Ștefan Damian. O colecție de douăsprezece povestiri, mustind de umor și ironii fine la adresa unor personaje și conjuncturi socio-istorico-politice, care se mișcă și viețuiesc în aproximativ același areal limitat, blocul și crâșma numită la Punte. Cu toată limitarea aceasta în spațiu, mai puțin în timp, pentru că istorisirile mătură ca lumina unui far trecutul spre prezent și invers, diversitatea temelor abordate, unghiurile din care prozatorul își privește personajele, fac din Blocul aprins o frescă a societății românești de ieri și de azi.
Colegul nostru Ioan-Pavel Azap este autorul volumului de versuri Mică idilă feroviară, apărut de asemenea în anul care a trecut. Conceput ca o antologie de autor, volumul cuprinde o selecție a celor mai reprezentative texte ale poetului și este ilustrat cu reproduceri după gravuri semnate Giancarlo Pozzi.
Tot în 2018, Editura Tribuna a publicat și două albume de artă. În condiții grafice de excepție, cele două cataloage reunesc ilustrații după lucrările a două mari expoziții organizate de Tribuna și găzduite de sălile Palatului Banffy, sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. Este vorba despre Alter Ego, Forme și idei ale artei grafice în Italia și România, catalogul comun al expozițiilor de la Biblioteca Statale Stelio Crise Trieste, din perioada 7-28 aprilie 2018 și Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în 27 iunie-15 iulie 2018, rod al colaborării dintre Asociația Gravorilor din Italia și Revista de Cultură Tribuna. Au expus, cu această ocazie, douăzeci de artiști români și tot atâția artiști italieni.
Celălalt album este catalogul binecunoscutei expoziții anuale Tribuna Graphic, care a reunit și în 2018 numărul, devenit deja tradiție, de treizeci de autori, artiști cunoscuți pe plan internațional, aparținând unor școli de grafică de cel mai înalt nivel, din țări precum Polonia, Italia, Portugalia, Lituania, Suedia, Japonia, Brazilia, USA, Cuba, etc. Și, desigur, România. „Cataloagele editate de revista Tribuna – spune Mircea Arman – în condiții grafice deosebite, sunt considerate de către artiști adevărate trofee în colecțiile lor.”
În rândurile de mai sus am încercat să schițez, succint, o imagine de ansamblu a producției editoriale Tribuna în 2018. Calitatea a fost și rămâne criteriul principal în baza căruia sunt selectate volumele pentru publicare. Alegem cărțile bune pentru că, așa cum spunea Tolstoi (un citat pe care l-am folosit și în finalul textului de anul trecut, pe care îl reiau pentru adevărul său): „cartea bună e ca o conversație cu un om deștept”. Nu uitați să alegeți, așadar, și în 2019, cărțile bune și să vă împrieteniți cu oameni deștepți!
De menționat, semnează design coperte, și în 2018, Ovidiu Petca.