Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Conferințele Tribuna, 8 – 10 aprilie 2016, Cluj-Napoca

În saloanele Hotelului „Seven” din Cluj-Napoca – s-a desfăşurat, timp de două zile, o nouă ediție a Conferințelor revistei de cultură
TRIBUNA. Evenimentul, de o înaltă ținută academică s-a bucurat şi de această dată de o participare numeroasă – atât din rândul scriitorilor invitați, cât şi a publicului – cuprinzând comunicări, lansări de carte, recitaluri de poezie şi un microrecital de pian susținut de compozitorul Ionică Pop, de la Academia de Muzică „Gh.Dima” din Cluj-Napoca. Prima conferință a evenimentului de vineri, 8 aprilie, i-a aparținut managerului revistei TRIBUNA, filosoful Mircea Arman, pe o temă dragă sufletului său, care de altfel a constituit şi teza sa de doctorat, Poezia ca adevăr şi autenticitate. În comunicare, Mircea Arman tratează tema propusă într-o perspectivă fenomenologică, estetică şi filosofică aducând laolaltă perspectivele valorilor literaturii şi artei, precum şi cele ale valorilor teoretice într-o manieră proprie, convingătoare – şi accentuat distanțată de cea a şcolilor estetice „clasice”. Tratarea temei poezia ca adevăr şi autenticitate debutează prin analiza unor concepte precum: poet, poezie, poem, cu referire la grecescul poῖein (a face, a produce), care a căpătat de-a lungul timpului mai multe sensuri, pe care autorul le desprinde cu grijă, cu numeroase ilustrări din cultura greacă veche şi altele. Apoi, filosoful abordează – într-o manieră laborioasă, purtându-şi ascultătorii pe cele mai diverse domenii ale filosofiei şi poeziei – subiectul prin prisma filosofiei lui Heidegger, dar şi a altor mari gânditori. Concluzia fiind una singură: „gândirea filosofică merge în urma gândirii poetice” iar poeții dintotdeauna doresc să refacă, la modul simbolic, drumul omului spre divinitate, spre adevăr… Punctând aceste idei enunțate de către Mircea Arman au mai intervenit pe marginea subiectului filosoful Andrei Marga şi scriitorul Vasile Gogea. A urmat lansarea volumului Timbre literare fără…TVA! apărută la Editura Grinta. Referitor la această carte, autorul a declarat următoarele: „Cartea e importantă pentru că sunt o serie de texte care au fost prefețe şi postfețe despre nişte oameni din boema clujeană, maramureşeană şi din alte părți şi care – aşa cum scrie pe ilustrația de pe copertă – e o taxă de plată, timbru pentru ajutor. O carte pe care am făcut-o din generozitate, şi pe care am dăruit-o memoriei unor oameni care nu mai trăiesc sau unor scriitori contemporani care îmi sunt apropiați. Astfel în paginile ei veți găsi mărturii despre regretații Alexandru Vlad, Nicolae Benea, Lucian Pop, Laurențiu Mihăileanu, Emilian Nicula, Radu G. Țeposu, Simion Şuştic, Vasile Latiş dar şi despre scriitori aflați la apogeul carierei lor, precum: Radu Țuculescu, Vasile Muste, Ioan Pavel-Azap, Andrei Zanca, Lucian Perța, Dorin Tudoran şi mulți alții. E o carte pe care eu am dăruit-o istoriei culturale a Clujului, din locuri şi situații aparent minore: boema, marginalitatea, izolarea”. În continuare prof. dr. Maria Vaida şi-a lansat cartea Yvonne Rossignon sau poezia ca destin apărută, precum cea lansată anterior, la Editura Grinta. Referindu-se la această apariție editorială scriitorul Vasile Gogea consideră că Maria Vaida şi-a asumat ca misiune personală imperativul conținut în cuvintele Monicăi Lovinescu, din Memoriile sale: „Yvonne Rossignon se odihneşte acum într-un cimitir din Roma. Mai rămâne să-i facem loc şi ei în literatura română. Maria Vaida, după ce, prin volumul de opere poetice complete, a repatriat în limba română pe autoare, ardeleancă prin adopție culturală, dar exilată din țară prin tulburarea istoriei, cu această carte devotata cercetătoare aduce şi o temeinică evaluare a valorii poeziei Yvonnei Rossignon dar şi a exemplarității ei ca destin”. „Cercetările noastre au urmărit cu asiduitate şi seriozitate numele său în toată presa la care am avut acces din limbile română, franceză şi italiană. Rezultatul este uimitor, dovedeşte că tonul de oracol al Mariei Lovinescu se adevereşte şi în cazul poetei Yvonne Rossignon, poeta florilor de prun, românca ce a trăit în exil până la sfârşitul vieții”, a fost punctul de vedere al autoarei cărții.
Cea de-a doua zi a manifestărilor de la Hotel ”Seven” a debutat cu conferința „Elveția, anticamera lui Dumnezeu”, susținută de scriitorul şi traducătorul Radu Țuculescu, în cadrul căreia a lansat antologiile de traduceri din poezia şi proza unor scriitori elvețieni de expresie germană,
De-a lungul străzii fluieră o mierlă (antologie de poezie) şi America nu există (antologie de proză). Nu înainte însă ca Radu Țuculescu să fie prezentat de către scriitorul Ion Moldovan, directorul revistei orădene Familia, editoarea al celor două cărți. Printre altele, Ioan Moldovan a afirmat următoarele: ”Beneficiind de bursele oferite de un renumit for cultural elvețian, Pro Helvetica, Radu a tradus din cei mai mari scriitori elvețieni. El, fiind prieten cu noi, revista „Familia”, am crezut de cuviință să apară cărți de autor, în colecția revistei noastre, pe măsură ce le traducea. De atunci, în biblioteca „Familia” au apărut multe cărți, prin sprijinul d-lui Ion Vartic, în perioada când acesta se afla la Ministerul Culturii, iar între ele, printre cele mai valoroase cărți şi cele ale lui Radu Țuculescu. Antologiile de față – cea de poezie şi proză – au apărut anul trecut, după ce revista Familia a obținut o finanțare substanțială, la aniversarea a 150 de ani de existență a sa”. A urmat apoi conferința traducătorului, care a vorbit – în fraze simple şi care au mers direct la inima celor prezenți – despre cele trei burse de studiu ale sale din Elveția, în domeniul teatrului, muzicii şi literaturii, despre care mărturiseşte că „niciun bursier din lume n-a mai avut atâtea!” – precum şi despre împrejurările în care i-a cunoscut pe câțiva din marii poeți şi prozatori prezenți în aceste antologii. „Sunt nişte oameni extraordinari şi sper să reuşesc să-i aduc la vară, la Cluj, ca să-i cunoaşteți”- a adăugat el. Pentru edificare, din bogăția impresiilor extrem de colorate ale autorului, împărtăşite publicului redăm doar un scurt pasaj, mostră de umor savuros: „În 1991 am fost bursier la Swiss Radio International – SRI, o mare instituție din Elveția. Mi-a plăcut atât de mult această bursă încât m-am întors în țară cu bluze SRI, ceasuri SRI, pixuri SRI şi când intram într-o crâşmă se cam făcea linişte în jurul meu”. A urmat momentul muzical al serii interpretat de compozitorul Ionică Pop, de la Academia de Muzică „Gh.Dima” din Cluj-Napoca. Piesa aceasta, Pro Helvetica am scris-o special pentru această seară şi pentru prietenul meu Radu Țuculescu”, a mărturisit acesta. În continuare, au urmat lansări de carte, iar prima carte prezentată a fost Balade cosmice – volum de versuri apărut la Editura „Princeps media” din Iaşi sub semnătura lui Ion Petrovai. „Un poet deloc grăbit şi un volum de maturitate, foarte bine structurat, care se citeşte cu interes. Iar despre poezie, aceasta e greu integrabilă într-un anume stil, pentru că nu se raportează la un curent cultural, o fibră blagiană în cultul spațiului şi pământului maramureşean, un poet sensibil şi capabil să comunice lucruri esențiale”, a afirmat despre autor poetul Ion Cristofor. Următoarea carte prezentată a fost Neodihna seminței de Dumitru Fânățeanu, apărută recent la Editura Grinta – director Gabriel Cojocaru – şi prezentată de către prof. dr. Maria Vaida ca pe o poezie de factură clasică, ca pe o „neodihnă menită creației, somnul pe care îl atragem spre noi, sufletul nostru în momentul când se apropie inspirația”. La final, au urmat lansările volumelor Mihail Sebastian. Remember 1945, aparținând lingviştilor Liliana şi Dan George Burlacu şi În inimile noastre eram nişte uriaşi, de Yehuda Korenk şi Eliat Negev, ambele apărute recent la Editura Grinta. Salutând apariția cărții depre Mihail Sebastian, Vasile Gogea a afirmat ea reprezintă „o bună compensație pentru cei care au urmărit dezbaterile apărute după publicarea jurnalului, o lucrare de mare valoare care ajută la lectura sa aprofundată, pentru care cei doi autori merită toate laudele şi mulțumirile noastre”. Referindu-se la cartea În inimile noastre eram nişte uriaşi, povestea piticilor din Rozavlea, ajunşi subiect de experiment al funestului doctor Mengele la Auschwitz, Ion Cristofor o consideră un adevărat „roman de aventuri al celor şapte pitici care, datorită talentului şi inteligenței lor reuşesc să-l cucerească pe dr. Mengele şi despre modul în care, manifestându-te ca artist, învingi barbaria”. La final, a urmat un recital de poezie susținut de poeții prezenți în sală, ca o încununare a acestei noi şi reuşite acțiuni culturale purtând marca revistei TRIBUNA.

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg