Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Contribuții la cunoașterea publicisticii lui Ion Agârbiceanu

Contribuții la cunoașterea publicisticii lui Ion Agârbiceanu

 

Alexandra Ormenișan
Ion Agârbiceanu și Marea Unire
Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2018

 

 

Recent lansată la Alba Iulia în cadrul Târgului de carte, antologia Ion Agârbiceanu și Marea Unire (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2018) reprezintă un eveniment editorial dedicat publicistului Ion Agârbiceanu și Centenarului, iar pe plan personal, debutul editorial al Alexandrei Ormenișan, ,,cercetător format în spiritul respectului pentru valorile literare și culturale ale neamului nostru” (prof. Ilie Rad).
Alexandra Ormenișan este asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Jurnalism și Media Digitală al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din Cluj-Napoca, pregătind un doctorat despre publicistica scriitorului Ion Agârbiceanu, sub îndrumarea profesorului universitar Ilie Rad. Foarte activă și meticuloasă, autoarea a publicat articole științifice în revistele ,,Studia Ephemerides” și ,,Journal of Media Research”, precum și studii în volume colective: Industria media și învățământul jurnalistic (coord. Ilie Rad, 2014), Tradiții ale presei religioase din România (coord. Carmen Țâgșorean și Ilie Rad, 2017), Marea Unire reflectată în mass-media (coord. Ilie Rad, 2018).
Volumul antologic Ion Agârbiceanu și Marea Unire creionează, dincolo de textul imediat, portretul unei mari personalități, așa cum se revelează ea în momente cruciale și pentru nație, și pentru destinul individual. În cultul admirației și al respectului pentru înfăptuirile unui măreț înaintaș, Alexandra Ormenișan aduce o contribuție însemnată la cunoașterea publicisticii scriitorului din Cenade, așa cum o făcuse și în postura de co-editor la vol. V-VIII din opera lui Ion Agârbiceanu, apărute în colecția ,,Opere fundamentale”, sub egida Academiei Române și la volumul Ion Agârbiceanu. Articole cu caracter ecleziastic (1903-1945), Editura Tribuna, 2018. Așadar, ca editor și cercetător, Alexandra Ormenișan conjugă multiplele aspecte ale înțelegerii și apropierii de opera scriitorului studiat.
De data aceasta, intențiile autoarei se concentrează asupra articolelor cu profil social-politic, unele incluse în ediții anterioare, altele inedite, extrase din presa vremii și aduse acum atenției publicului larg. Așa cum subliniază distinsul profesor Ilie Rad în Prefața ediției, demersul în discuție se distinge prin probitatea științifică, precum și prin rigurozitatea redactării notelor explicative și a comentariilor de subsol. În total, antologia reproduce 49 de articole având ca temă Marea Unire și datând din perioada 1917-1920. Unele dintre acestea au fost publicate inițial în ziarul ,,România”, distribuit soldaților pe front, și reproduse în cele două ediții O lacrimă fierbinte (Cuvinte către oastea țării), din 1918 și 1991, altele au apărut în ziarele ,,Neamul românesc” și ,,Patria”, unde Ion Agârbiceanu a fost pentru o perioadă director. Selecția a urmat, așadar, un criteriu tematic, vizând ,,ideea de unitate națională și desăvârșirea statului unitar român”, după cum precizează autoarea în Notă asupra ediției. Transcrierea textelor s-a făcut cu mare atenție, cu măsura cuvenită cercetătorului obiectiv, aplicând normele ortografice actuale, dar păstrând și particularități fonetice, morfologice și sintactice specifice epocii.
Articolele propriu-zise propun un publicist pasionat, dezlănțuindu-și încrederea în valorile neamului și ale armatei române. Formația sa teologică transpare atât la nivelul tonalității, cât și la nivel lexical. Textele lui Ion Agârbiceanu au accente lirice pronunțate, unele pasaje fiind de-a dreptul ode poematice închinate țării sale. Valorile neamului românesc și patriotismul ne apar ca repere de moralitate și demnitate umană, Ion Agârbiceanu resimțind depărtarea de casă – anii de pribegie în Rusia – drept o povară și o umilință greu suportabile. Gustul amar al exilului persistă și după întoarcerea în țară, rândurile scrise cu patos fiind mărturia unor calde sentimente pentru vatra străbună și oamenii ei. În mod firesc, aceste articole de presă conțin un sâmbure educativ și un ton vizionar, apostolic, în linia specifică întregii literaturi transilvănene.
În desele provocări ale unei lumi globalizate, rândurile de față pot constitui pentru noile generații o sursă viabilă de inspirație și un document sufletesc de însemnătate. Gestul recuperator al Alexandrei Ormenișan poate fi înțeles și ca o nevoie a cercetătorului de a readuce la lumina tiparului texte frumoase, texte de identitate românească, texte care, deși surprind caleidoscopic fațete ale trecutului, rămân exemple ilustrative pentru devenirea nației. Conform criticului și istoricului literar Mircea Popa, ,,cartea lui Agârbiceanu e una dintre mărturiile cele mai pertinente ale participării spiritului ardelean la Marea Unire din 1918, ilustrând încă o dată aserțiunea că ziaristica a fost cea de-a doua vocație esențială a părintelui Agârbiceanu”.
Scrise cu înțelepciunea și disponibilitatea preotului de țară, articolele lui Ion Agârbiceanu dovedesc implicarea afectivă și socială a autorului în drama colectivă, deciziile sale de a se alătura armatei române, plecarea în refugiu, împreună cu soția și cei patru copii, toate acestea sunt momente biografice care fac mărturia concretă a iubirii și a curajului de care a dat dovadă în clipe dificile, când soarta războiului nu putea fi anticipată. Sunt articole-document care grăiesc pilduitor despre Rege și Regină, despre cărturarii și țăranii nației, despre ,,ghinărarii” care au condus oastea română în mijlocul marilor amenințări, despre demnitate și sinceritate, despre solidarizare și datorie, despre ideal și democratizarea vieții, despre eroi și memoria lor, pornind de la considerentul că ,,cel mai bun ajutor în această muncă [a Unirii, n.n.] e cultura cea adevărată, pentru că numai ea brăzdează sufletul până în adânc, arătându-i și laturile de strălucire…”.
Scriitor cu o operă literară impresionantă și numeroase colaborări la peste 80 de publicații, însumând circa 2500 de articole, Ion Agârbiceanu rămâne insuficient cunoscut, de aceea trebuie (re)citit, (re)descoperit, iar eforturile cercetătoarei Alexandra Ormenișan converg în această direcție, subliniind caracterul documentar al publicisticii acestui mare compatriot, precum și nota de actualitate ori lectura deosebit de agreabilă a unor articole din vremuri de restriște pentru istoria țării și a neamului.

 

Leave a reply

© 2019 Tribuna
design: mvg