Numărul acesta al Tribunei găzduiește, pe lângă interviul pe care l-am realizat la finele anului trecut, o serie de lucrări semnate de Dan Ciudin, reprezentative pentru paleta largă de abordări în care se manifestă talentele sale artistice.
O prezentare amplă însă a intereselor și preocupărilor culturale care definesc personalitatea lui Dan Ciudin face obiectul interviului despre care vorbeam mai sus, motiv pentru care nu voi relua aici toate aceste informații. Vreau doar să menționez că, începând cu anul 2012, Dan Ciudin este președintele celui mai longeviv cenaclu literar românesc din străinătate, cu peste 50 de ani de activitate neîntreruptă, Apoziția din München. În toată perioada de când se află la conducerea acestei societăți culturale româno-germane, a făcut tot posibilul pentru ca Apoziția să redevină ceea ce a fost inițial: un creuzet cultural care oferă „un podium de comunicări, conferințe, lecturi” pentru voci aparținând ambelor culturi, din România, Germania și alte state europene,
într-o tradițională frecvență a întâlnirilor, în fiecare ultimă vineri din lună. Desigur, pandemia de Coronavirus a suspendat pentru o vreme aceste întâlniri, care însă nu au încetat să se manifeste, mutându-se, așa cum se întâmplă peste tot în lume, în mediul online, în cadrul unui proiect intitulat „Cultura în vremuri de pandemie”. Pentru toate întâlnirile și evenimentele Apoziției, artistul Dan Ciudin a creat afișe promoționale, creații artistice care se adaugă desenelor, lucrărilor grafice, fotografiilor artistice și schițelor arhitecturale care alcătuiesc un portofoliu bogat și-i definesc personalitatea artistică polivalentă.
Provenind dintr-o familie care s-a remarcat prin înaintașii scriitori celebri în epocă (precum Constantin Gane și Constantin Stamati), dar cu un unchi arhitect și o mamă grafician, preocupările pentru studiul artistic s-au manifestat devreme în viața lui Dan Ciudin, care a urmat, încă din perioada gimnaziului, cursurile Școlii de Arte Plastice din București. Emigrarea timpurie, la 20 de ani, a întrerupt însă continuarea firească a acestor studii, după stabilirea în Germania alegând să devină arhitect. O profesie care, spune Dan Ciudin „a avut și consecințe asupra puterii de exprimare în alte domenii, de regulă în domeniul propriu zis al artelor plastice. Desenul liber, lipsit de cauzalitatea realizării unui proiect arhitectural, și-a diminuat cu timpul prezența în lumea, de la un punct anume pragmatică, a procesului arhitectural”. Cu toate acestea, intervenția calculatorului (respectiv a programelor computerizate de arhitectură) a dus la o schimbare de paradigmă, impunând o modalitate de lucru care i-a oferit noi posibilități de exprimare artistică. „Varietatea și flexibilitatea oferite de diversele programe mi-au deschis diverse noi căi, pe care în ultimii ani le-am pășit din ce în ce mai frecvent” – afirma Dan Ciudin, într-o discuție avută după încheierea interviului nostru. Căi care includ, pe lângă grafica de computer, și fotografia de artă, cu rezultate remarcabile, după cum se poate vedea și în imaginile selectate pentru a ilustra unele pagini din acest număr al Tribunei. Cărora li se adaugă câteva desene și schițe, precum și planuri arhitecturale, unele participante la concursuri de profil renumite, toate conturând povestea unui parcurs artistic pe cât de divers pe atât de grăitor și întregitor.