Deschisă la Platinia Art House Gallery din 21 iulie în 19 august, expoziția Dialog visual propune publicului două artiste clujene care se completează una pe cealaltă prin universul plastic pe care îl generează: Floarea Hesmeşan Bulduş şi Vera Dan.
Preocupările artistei Floarea Hesmeşan Bulduş gravitează în jurul ideii de spațiu şi timp, teme predilecte în filosofia, literatura şi plastica universală. Emoțiile sale sunt transmise privitorului printr-un limbaj plastic plin de semnificații. În lucrarea “Codul Φ” se face trimitere la ideea de haos primordial, ca moment zero al fiecărei vieți pe Pământ. În contrast cu acesta, în lucrarea „Geneză 1” artista experimentează diferitele nuanțe pe care albul le poate căpăta, sugerând tăcerea profundă care învăluie momentul Creației. Fire de ață albă se împletesc labirintic pe suprafața lucrării, trimițându-ne cu gândul la mitul Ariadnei.
O multitudine de forme inspirate de muzică sunt redate în pictura „Coarda Sensibilă”. Misterele subconştientului şi bogăția senzațiilor şi a emoțiilor umane sunt sugerate prin adâncimile mării în lucrarea „În adâncuri”, unde domină tonurile reci. „Copacul vieții” reprezintă o tematică adesea întâlnită în pictura Floarei Hesmeşan Bulduş, semnificând victoria vegetației asupra iernii, dar şi triumful spiritului uman în fața provocărilor vieții.
„Întotdeauna am căutat în pictură o cale personală de a reda metafore şi simboluri. Compozițiile mele sunt reprezentări ale întrebărilor referitoare la spațiu şi galaxii; prin ele, pot să dezvălui lumii momentele mele de meditație celestă” (Floarea Hesmeşan Bulduş).
Născută în 1956 în comuna Mociu, Floarea Hesmeşan Bulduş a fost fascinată încă de mică de puterea culorilor şi a formelor din natură, pe care le transpune cu grație. În 2010, a absolvit cursurile Universității de Artă şi Design din Cluj-Napoca, iar în 2013 primeşte diploma de masterat la aceeaşi prestigioasă Universitate. Inspirată de Claude Bellegarde, Salvador Dali, Ad Reinhardt, şi de alburile lui Constantin Flondor, artista dă dovadă de o remarcabilă stăpânire a culorii şi formei, pe care le redă cu rafinament.
Găsindu-şi inspirația în lucrările vechilor maeştri spanioli – Michelangelo Merisi da Caravaggio, Francisco de Zurbaran, Juan Sanchez Cotan – Vera Dan realizează o serie de naturi statice într-o manieră proprie. Artista porneşte de la celebrele bodegónes – naturi statice care reproduc obiecte de uz casnic întâlnite în bucătării, cămări sau taverne, şi, adeseori, personaje, flori şi fructe.
Combinația de griuri calde şi îmbinarea formelor conferă lucrărilor ei o atmosferă complexă şi incitantă. Rutina cotidiană se transformă într-un vis, în adevărate poveşti vizuale: „Pânza devine terenul meu de joacă: acolo, obiectele obişnuite prind viață prin tuşe de culoare şi texturi. Scopul meu este să-l fac pe privitor să descopere o bogăție de sensuri, ca într-o piesă de teatru în care actorii sunt obiecte de uz casnic, vaze, cutii de bijuterii sau fructe” (Vera Dan).
Astel, dovedind un fin simț al umorului, Vera Dan le atribuie obiectelor din tablouri alte proprietăți decât cele inițiale: maşina de tocat carne se transformă într-o „Maşină de tocat nervi”; un personaj cu un giulgiu negru pe cap coase la „Maşina de cusut destine”; „Ciobanul excentric” îşi conduce turma cocoțat pe o mătură; personajele din lucrarea „Cocoşul”, amintind de actori din viața politică, poartă pe cap obiecte întâlnite în bucătării – o pâlnie, o răzătoare, o sticlă de sifon veche… Într-o „Cămară”, printre cutii de conserve, cireşe şi usturoi, stăluceşte regal o cutie de bijuterii albastră. Tema dantelei şi a corpului feminin emanând senzualitate, întâlnită în seriile mai vechi (2009), este reluată în lucrarea „Perla”, unde corpul feminin abia se lasă ghicit, emanând un parfum diafan; un chip masculin uşor schițat vine să potențeze ideea de senzualitate.
Un element des întâlnit în lucrările Verei Dan este pănuşa de porumb pe care o aplică pe pânză, folosind-o ca bază pentru culoare. Textura acesteia conferă lucrărilor „Abis” şi „Dincolo” o nouă materialitate. Descoperită în anii copilăriei, pe când îşi petrecea vacanțele la bunici, pănuşa de porumb a devenit emblematică, Vera Dan înregistrând acest patent la OCIM, în 2000.
Vera Dan s-a născut în 1956 la Cluj-Napoca, absolvind cursurile Universității de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Activitatea sa plastică este completată prin lucrul cu copiii, în cadrul taberelor de creație şi a atelierelor pe care le organizează.