Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Din poezia lumii

Din poezia lumii

 

Erik Markovič

Născut la 8 iulie 1972, absolvent al facultăților de matematică-fizică și filosofie ale Universității din Bratislava, scriitor și editor, proprietar de editură, poet, filozof, organizator de concursuri literare, președinte al Asociației Organizațiilor de Scriitori din Slovacia.

 

 

Cădere

Neprihănit grumazu-ți prin inel din scoarță de copac de-l
treci, nicicând totuna n-o mai fi cu al Infernului lui Dante
cerc din urmă, ci întru-ncremenirea acelui ceas, mai către
larg spre-a nu se-ntinde, în rotocolul cel dintâi s-o
preschimba al luciului de apă-nchipuit sub care prea puțin
din chip ți-afunzi, ahotnică de-a tainei deslușire.

Iară frânghia lungă-n zare-ntinsă spre câmpul roadei
pârguind în urma ta e doar un mal pieziș cu trup de lut. De-a
lungul lui plutind în zbor, ai tulburat și luciul apei în
prăbușirea ta spre taina din adânc și chiar spre-adâncul de
sub ea, ce întru-ntoarcerea spre sine prin sine veșnic se-nnoiește.

E râpa de pe mal doar un crâmpei din veșnic necurmata
rânduială, prefacere ce tot la fel se-ntâmplă, ca două cercuri,
unul peste altul, ce doar în vis se lasă-ntrezărită ori printre
pleoapele a somn mijinde, un rotocol al vieții ce se-nchide
departe, dincolo de noi.

C-așa e scris, că veșnic ne-om întoarce tot în aceste
ape, c-om fi și că n-om fi. Iar tihna ți-ai găsit-o, te-ai
împăcat cu toate, ești cufundată-n vise și-nchipuiri de
vis, puțin din cap, atât se vede afară, de parcă printre
ele te-ai strecura înot.

Căci, adormită-n tren, îmi ești aproape iar capul ți se –
nclină-ncet-încet. Și buzele ți-s țuguiate, de parcă te-ar
mistui dorința de când ai adormit și-ai aștepta mereu sărutul.

Imitatio Christi – rană redeschisă

Ne apropiem unii de alții numai atunci când facem poze

dezbinarea și reașezarea noastră
înseamnă răstignire, palme-n piroane țintuite,
și neputința de a le uni întru iubire

astfel încât și noi ne-am reîntâlnit și apropiat,
de-abia după-a-Învierii Noapte, doar ca palme sângerânde
și timp de numai 40 de zile, iar după-aceea doar în ceruri.

 

 

Fahredin Shehu

S-a născut în 1972. A absolvit Secția de studii orientale la Universitatea din Pristina. Este poet, scriitor, eseist, editor, cercetător independent al patrimoniului spiritual mondial și al esteticii sacre și un entuziast al caligrafiei. Scrie poezie mistică și transcendentală, proză, eseuri și studii în albaneză și engleză. Are o activitate publicistică și editorială bogată. Poezia lui a fost tradusă și inclusă în numeroase antologii și publicații literare din întreaga lume.

 

 

Dragoi

Dragoi i-a fost numele până la moarte până când l-a ucis curiozitatea
blestemată a tatălui său bătrânul trăgea mereu cu ochiul

Dragoi se trezea dimineața și asculta cântatul
cocoșului care răsuna de departe, de la Shkodra, din Albania
Când cocoșul termina de cântat Dragoi mergea la mama lui când ea se odihnea de la treburi
Să-i spună cât rău a reuşit el să distrugă cu ciomagul lui din lemn de alun

Bătrâna lui mamă cu harta cerului întipărită pe chip
zâmbea îl mângâia și vărsa câteva lacrimi în aşa fel încât
ele să ajungă şi pe obrajii lui Dragoi

Aripile mici pe care Dragoi le ținea ascunse sub haina lui de muselină
croită de către mama sa Miriai și marcate cu pecetea cine ştie cărui Mare Arhanghel aveau broderii din mătase de culoarea acvamarinului cumpărată în Salonic înainte  ca prinţul Franz-Ferdinand al Austro-Ungariei să fi fost
asasinat la Saraievo

Cum zilele treceau una după alta, adunându-se precum într-un buchet de mlădiţe de viţă,
mama lui Dragoi culegea petale de trandafir de culoarea  sângelui
ca să facă gem o delicatesă eternă pentru întreaga familie

Tatăl s-a strecurat în camera băiatului în spatele perdelelor
din brocart greu și l-a văzut pe Dragoi dezbrăcat
pregătindu-se pentru o baie rituală cu sărurile a șapte mări
dizolvate în apa din cadă

Tatăl a văzut cu uimire aripile lui Dragoi – una în partea stângă
cealaltă în partea dreaptă a spinării

De teamă, tatăl a leșinat Durerea care i-a spintecat pântecul
la fel de ascuțită ca fulgerul care sfâșie cerul în timpul furtunii
i-au dat de știre mamei despre moartea
lui Dragoi, singurul miracol pe care bătrâna îl făcuse vreodată
zămislit din al nouălea cer
Totuși ea mai purta pe craniul bătrân o excrescență ușoară
ca un semn ca o pecete  a cerului îndepărtat

Lumina soarelui și cuvintele tale mi-au spintecat fiinţa ca un trăsnet
în sufletul meu se aprinde o scânteie
poate că abia așteptați din adâncul sufletului şi pe stomacul gol să vedeţi un zâmbet pe chipul lui
stomacurile pline nu cunosc lacrima ar trebui să știţi şi asta
şi te văd zâmbind celui neştiutor atât de neştiutor pe cât poate fi – acela sunt eu – cel ce stă drept ca stânca şi se uită prin binoclu
peste lac văd perechea de lebede şi jocul erotic în apele iazului
poate îţi aminteşti cum ne-am întâlnit într-o latură Cristalină a Timpului
şi tu ții acum în mână cochilia goală în care răsună ecoul numelui meu
războiul s-a încheiat cam cu două decenii în urmă și noi încă ne mai Iubim
nebuni cum nimeni nu mai poate fi, aici unde vremea zâmbetelor false îşi aruncă zarurile și
într-un loc al serenităţii pe care-l numim inimă

 

 

 

Nenad Trajković

S-a născut la Pirot, în Serbia, în 1982 și a absolvit studii juridice la Universitatea din Kragujevac. Este poet, eseist, critic literar și traducător. A publicat trei volume de versuri. Textele sale au apărut pe scară largă în reviste literare și ziare naționale din Serbia și din străinătate, traduse în mai multe limbi. A publicat, de asemenea, traducerile sale din macedoneană în sârbă și i-au fost decernate mai multe premii în Serbia și Bulgaria. Este fondator și editor al evenimentului literar internațional Pisanija.

 

 

Ore de filozofie

Nu ți-am vorbit despre lume
așa cum ne-au învățat pe noi
nici așa cum o vedeau ochii altora
totul își pierde semnificația pe măsură ce trece timpul
fiindcă nu poți susține la nesfârșit minciuna altora
la un nivel superior de cunoaștere
chiar dacă o numim adevăr
cum să explici noțiunea de esență a axiomei

îți amintești de entuziasmul tău când
te-am prezentat pentru prima dată unui înțelept
mi-ai spus că lumea antică nu a murit
știi trebuia să țin seama de majoritate
de cei care în aceste vremuri rapide și frenetice
au uitat de Esop
de Noul Testament
și de citatele folosite pentru a-și întemeia
cărțile înțelepte

Ți-am spus că totul are aceeași întindere
pe care ne-am fi ales-o și noi
drumul de la tine la mine nu are aceeași lungime
ca drumul de la mine la tine
că niciunul dintre noi nu-l va putea măsura vreodată exact

așadar orașul tău este mai ușor decât al meu
deși locuim în același oraș
asta nu are nimic de-a face cu periferia mea
și cu centrul tău
probabil că are de-a face cu numărul de nopți pe care nu le-am petrecut acasă
un carnaval zilnic cu măști supraviețuiește secole întregi
nu-ți dai seama
dar o să-ți povestesc despre o zi

știi ziua când compania la care lucra
mama ta a intrat în faliment
spuneai că dacă ar fi stat acasă ar fi fost cel puțin pe jumătate la fel de bine
voiam să-ți spun că valoarea tuturor lucrurilor era fictivă
iar văzând lacrimile de pe obrazul tău eram destul de sigur
că greutatea lor nu putea fi determinată
totuși am păstrat mult timp tăcerea față de tine
fiindcă mi s-a părut că așa se impunea și era potrivit

 

 

Deceniul de neînțeles

fotografia fetei de 18 ani
ridicată din senin până la tavan
nu semăna deloc cu ea
am încercat să îndepărtez
acei zece ani
care o separau de ea însăși
să-i șterg cu o cârpă așa cum ștergi praful
dar nu am reușit
praful s-a ridicat asupra noastră și mi-a spus
n-am văzut niciodată un chip atât de frumos
în acea zi i-am spus adio
unei femei de 28 de ani
și am plecat să cumpăr
un aparat de fotografiat

 

 

DanijelaTrajković

Este licențiată în limba și literatura engleză, la Facultatea de Litere și Științe Umaniste din orașul Kosovska Mitrovica, Serbia. Este scriitoare de povestiri scurte, poetă, traducătoare, recenzentă. A publicat în reviste literare, ziare și antologii din întreaga lume. Primul său volum de poezii a apărut în 2018, la Editura Istok Academia din orașul Knjaževac, Serbia.

 

 

Grădină

mirosul de iarbă cosită din grădină
m-a înveselit un pic
fiindcă și tu te-ai tuns ieri foarte scurt

în curând vei pleca acolo unde te-ai născut

Aud cântecul neîncetat al insectelor
și știu că și tu, și eu suntem în viață

 

 

Întoarcere

Ai ajuns acasă în vale
la ora opt seara
și m-ai găsit așezată lângă vatră
pe care o ținusem în viață
cinci ani de zile
ca să te poți încălzi la ea la ora
sosirii tale
ne-am îmbrățișat și ne-am sărutat ca și cum
nu ne-am fi despărțit niciodată
Eu am pus masă caldă
ne-am făcut cruce
tu ai rostit Domnul este judecătorul meu și
mi-ai oferit buzele tale fierbinți
după cină ne-am dus în pat
ai zis că ți-a lipsit enorm
aroma de cacao a dormitorului nostru
în timp din ochii mei curgeau curenți
de ciocolată caldă
pentru ca tu să-i bei

 

 

Conversaţie

Visează-mă!
Nu pot visa un vis.

Vreau un nou Dumnezeu!
Nu ți l-am cumpărat pe cel mai nou?

Sunt născută în Zodia Peștilor.
Eu sunt acvariu. Înoată după voie!

Mi-as dori sa fii aici!
Mi-aș dori să fiu acolo!

Ce înseamnă dragostea pentru tine?
Curăță-ți gândurile de praf!

 

 

Selecție de
Adrian Suciu

 

În românește de
Mircea Dan Duță

 

Leave a reply

© 2019 Tribuna
design: mvg