Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Farmecul nemuritorului rebel

 

„Pe 8 februarie, ar fi împlinit 83 de ani.” Dumnezeule, de câte ori n-am spus fraza asta… Poate doar cifra era alta. Gerard Philipe, Marilyn Monroe, Natalie Wood, Judy Garland au fost doar câteva legende ale ecranului care au plecat dintre noi atât de repede! Până la urmă, moartea nu ține cont de vârstă, de faimă sau de profesie, iar celebritățile nu sunt ferite nici ele de sfârșiturile tragice și timpurii, lăsându-ne îndurerați, dezorientați şi, mai ales, trişti.
Eram un copil de nici 15 ani când James Dean a murit. Avea 24 de ani. În acei ani, în micul meu oraş de provincie veştile de genul ăsta nu prea soseau, altele erau „prioritățile” vremurilor. Presa de atunci şi radioul erau mai puțin interesate de necazurile lumii „capitaliştilor” iar ecranele celor două săli de cinema din oraş ne ofereau Tânăra gardă, Povestea unui om adevărat, Aşa s-a călit oțelul sau Ceapaev. Filmele de război sovietice. Abia prin anii studenției mele, în Bucureşti, am reuşit şi eu să văd cele trei filme ale lui James Dean şi să descopăr un tânăr care a devenit model pentru mine. Avea sex-apeal, duritate în priviri şi gesturi, succes la fete şi la femei, rezolvări ciudate ale problemelor vieții şi, mai ales, talent. Să reuşeşti ca doar în trei filme să spui aproape totul… Pentru generația noastră, eroul acesta era cu totul diferit de ceea ce văzusem până atunci. Taciturn, mereu încruntat, vorbind puțin şi cu tăceri care spuneau multe, carismatic pentru femei, incomod pentru bărbați, James Dean a reuşit imediat să intre în viața noastră, neştiind nimeni dintre noi că va pleca atât de repede.
James Dean s-a născut pe 8 februarie 1931 în Marion, statul Indiana, Statele Unite, într-o familie de fermieri. La vârsta de nouă ani rămâne orfan de mamă şi este trimis de tatăl său în grija unei mătuşi din Fairmont. În timpul liceului joacă baschet, ia lectii de vioară, step şi deprinde o mare pasiune pentru teatru. Frumos început! În 1949, după absolvirea liceului, se mută în California, locuind împreună cu tatăl şi mama sa vitregă. Din dorința tatălui său urmează cursuri juridice, înscriindu-se la Colegiul Santa Monica, dar nu peste mult timp se transferă la U.C.L.A., dornic să studieze actoria. Acest fapt va atrage disperarea tatălui, care va refuza să-l mai întețină material.
Dean îşi începe cariera artistică apărând în diverse spoturi publicitare. Din lipsă de bani este nevoit să renunțe la studii şi încearcă să obțină de lucru la Hollywood. Treabă grea, chiar şi pentru un băiat îndrăzneț… Aşa că, urmând sfaturile unor prieteni, Dean se va muta la New York, unde va reuşi să joace teatru, obținând roluri pe Broadway. Marea şansă a vieții sale este admiterea la „Actor`s Studio”, unde are ocazia să studieze cu Lee Strasberg, şi unde îi va avea colegi pe Marlon Brando şi Paul Newman. Dumnezeule, ce vecini! Va primi roluri episodice în diverse emisiuni şi seriale de televiziune: Kraft Television Theater; General Electric Theater etc. Activitatea sa teatrală este încununată de succes, primind numeroase premii şi cronici favorabile pentru rolul din piesa Imoralistul de André Gide.
Astfel reuşeşte să obțină primele roluri în filme la Hollywood. Încă din 1951, anul debutului său în cinematografie, se face remarcat, la început în filme nesemnificative, dar mai apoi va reputa un succes răsunător datorat colaborării cu Elia Kazan, cel care era în căutarea unui nou Brando, primul regizor ce îi oferă un rol principal, cel al lui Cal Trask din La Est de Eden (1954). Această performanță va fi urmată rapid de încă două succese răsunătoare: rolurile din Rebel fără cauză de Nicholas Ray şi Uriaşul de George Stevens.
Da, acest băiat era un amestec de autenticitate, de talent şi duritate care citea Micul Prinț al lui Saint-Exupery şi în acelaşi timp, la filmările de la Uriaşul, nu se ruşina să urineze în fața staff-ului. Altădată, nu şi-a schimbat cămaşa câteva săptămâni. Dorea să încalce orice regulă şi nu era interesat de faptul că uneori hainele stăteau pe el ca pe un pat nefăcut. Esența era actoria…
Au mai fost şi femeile. Fane înfocate sau actrițe precum Pier Angeli, italianca aceea frumoasă cu care „se prostea ca şi cu un copil şi cu care povestea la nesfârşit”, sau senzuala Ursula Andress. Ca orice tânăr din generația aceea nebună, James Dean era fascinat de viteză şi de cursele de maşini. Era o „marotă” a acelor ani, o preocupare obsedantă a unor tineri care nu o dată plăteau un teribil tribut.
Moartea tragică a lui James Dean la numai 24 de ani într-un accident de maşină pe şoseaua californiană 466, în apropiere de Paso Robles, îl va transforma în idolul unei întregi generații ce se va indentifica cu imaginea tânărului sensibil, nonconformist şi rebel. Noapte bună, dulce prinț!…

 

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg