Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Gânduri pe contrasens în vreme de coronavirus

Gânduri pe contrasens  în vreme de coronavirus

 

 

Alexandru Petria
Timpuri virale – gânduri pe contrasens
Ed. Alexandria Publishing House, Suceava, 2020

 

 

În primăvara anului trecut, mare agitație a fost şi la noi în țară, ca în toată lumea, la apariția unui personaj pe nume Sars Cov-2. Ca un duh malefic, acesta a călătorit din China peste mări şi țări speriind omenirea care s-a închis în case. Virusul ne-a dat peste cap viețile, făcându-ne să uităm de toate gândurile trecute în agenda de la început de an, fiind sistate toate evenimentele, fie culturale sau sociale, mai puțin cele politice la care s-au găsit soluții, interesul fiind foarte mare pentru conducătorii noştri (vezi cele două tururi de alegeri).
Subiectul nu putea fi ocolit de scriitori, mulțime de cărți apărând pe această temă, de la poezii la proză, de la jurnale la cărți de psihologie, toate fiind trecute într-un registru cu un personaj ce am fi dorit să nu apară aşa subit în viețile noastre, să se cuibărească şi să nu mai dispară. Dintre volumele apărute, cu siguranță puține vor avea ecou peste timp şi vor rămâne în memoria colectivă a cititorilor. Printre acestea merită subliniată editarea cărții Timpuri virale – gânduri pe contrasens, apărută la Editura Alexandria sub semnătura lui Alexandru Petria.
Autorul, stabilit la Beclean, este la al doilea volum la aceeaşi editură legat de trăirile existențiale, după Cum văd eu lumea. „Aş fi fost bucuros dacă n-aş fi avut prilejul să public această carte. Ea n-ar fi existat fără realitatea conținută, una extraordinară, şi nu în principal fiindcă e vorba despre o perioadă pandemică, ci pentru reacția halucinantă a omenirii confruntate cu virusul SARS-COV-2”, spune la începutul volumului Alexandru Petria, cel care îşi propune o tentativă de „spargere” a propagandei oficiale.
În prima parte a cărții, sub genericul „Pagini rebele”, autorul ne invită să vedem lumea dincolo de etichetele oficiale, să nu urmărim proiecția realității ci locul realității: „Simțurile normale s-au înlocuit cu simțurile proiecției realității, injectate în societate din puncte de comandă obscure, pe fondul emotivității. Manipularea intră în creiere odată cu oxigenul din respirație, înlocuieşte bătăile inimii cu bătăile inimii impuse de la un punct de comandă”.
Acide pe alocuri („sunt rău, vreau să fiu al naibii de rău”), titlurile lui Petria ascund patriotismul acestuia, noțiune pe care, în viziunea lui, nu o poți trăi decât pe propriul pământ, nu poți fi patriot departe de țară: „cei plecați sunt şi cei mai anemici la spiritul dragostei față de comunitatea natală”. Nu lipseşte nici religia din carte şi momentul în care cetățenilor li s-a interzis intrarea în lăcaşurile de cult, sub amenințarea unor amenzi exorbitante. Iată o descriere plastică: „Am păşit în biserica unde cântau doar doi diaconi. Era goală, iar cuvintele parcă se loveau de pereți cu tristețe, haotic. Lipsa oamenilor accentua senzația de straniu, de film SF… Când fructul e oprit, creştinismul are o chemare mai adâncă”.
În toată această ecuație, politicienii şi presa – susține autorul – au distrus democrația şi economia lumii în contul CoVid-19: „Primii, prin spaima de-a se confrunta cu realitatea morții printr-o gripă şi de-a merge mai departe fără să transforme oamenii în puşcăriaşi ai propriilor case. A doua categorie s-a dovedit un accelerator iresponsabil al spaimelor şi isteriilor, cu singurul target – câştigul financiar”. Aici fiecare poete dezbate cum vrea nuanțele. Ce pot spune eu, ca jurnalist, este că la începutul pandemiei nu aveai voie să difuzezi decât comunicatele oficiale, fără interpretări.
Scriitorul pune anumite întrebări, la care fiecare ar trebui să răspundem, legate de dictaturi sanitare, carantinarea la epidemii, gestionarea fricii. Folosind de mai multe ori cuvântul compus CoVido-prostia, Petria spune că în loc de soluții punctuale, s-a mers pe blocarea statelor, pe transformarea lor în închisori pentru locuitori şi distrugerea economiei prin oprirea producției: „cum mama naibii să paralizezi activitatea pe tot pământul, când numărul victimelor nu se compară măcar cu cel din una dintre crâncenele bătălii din istoria omenirii, nebunia de la Stalingrad? Realitatea morții e de acceptat şi de asumat cu curaj, dacă n-ai intenția să te sinucizi. Omenirea se rostogoleşte pe un drum greşit”. Şi pentru că zâmbetele noastre s-au transformat în grimase de panică pe care oricum nu le mai putem observa, nu putea fi omisă din carte masca: „Purtarea măştii e numai aparent despre protecția sănătății. Este despre transferul responsabilității. Dinspre guvemanți spre guvernați, populația care votează. De-responsabilizarea politicienilor, responsabilizarea indivizilor”.
În partea a doua a volumului, intitulată „Un fel de jurnal prin stări de urgență şi alertă”, Alexandru Petria ține, începând cu luna martie, o statistică trecută prin propriul filtru, aceea a numărătorii morților, a soluțiilor pe care ni le propun politicienii afirmând răspicat: „Covizeala e apă de ploaie față de alte nenorociri ale istoriei”. Despre nelinişti, despre profitul unora, despre redresarea psihologică şi economică, despre inducerea isterică a fricii de moarte, dar şi despre modul în care ne-am putea salva vorbeşte autorul în jurnalul său, concluzia fiind că „de CoVid nu moare omenirea, dar de prostie are toate şansele”.
Cartea include şi un dialog purtat cu Radu Pop în care Alexandru Petria vorbeşte despre punerea drepturilor colective în fața celor individuale, despre prăbuşirea globalizării şi un reviriment al suveranismului. Ce bine îşi intitulează textul „Barbarii digitali”, pentru că asta am simțit şi eu pe rețelele de socializare, explozia unora care „n-au lecturi serioase, dar susțin că ştiu tot. Confundă cu lejeritate Google cu biblioteca”.
În final, este inserat apelul către cetățenii români semnat, în primă fază, de câțiva intelectuali ai țării, iar mai apoi ajungând la peste 1000 de semnatari. „În această perioadă de criză sistemică la nivel global, când, în mai toate democrațiile lumii, sub pretextul „siguranței colective”, atacul asupra libertăților individuale este fără precedent, considerăm că este de datoria noastră să lansăm un apel către toți românii de bună-credință… Evoluțiile de până acum arată că lupta împotriva epidemiei Covid-19 a devenit un alibi pentru încălcarea drepturilor inalienabile ale cetățenilor, precum şi pentru restricționarea nejustificată şi disproporționată a libertăților lor fundamentale, inclusiv exercitarea libertății religioase, de expresie şi de mişcare. Nu negăm în niciun fel existența noului virus, însă credem că măsurile luate pentru combaterea acestei epidemii au fost în mare parte arbitrare şi/sau abuzive şi au produs numeroase efecte colaterale negative atât pentru economia românească, cât și pentru sănătatea multora dintre concetățenii noştri” se arată în apelul semnat, printre alții, de prof. univ. Vasile Astărăstoae, acad. Eugen Mihăescu, Sorin Lavric, Claudiu Târziu.
Cartea merită citită prin prisma unei oglinzi în care privindu-ne fiecare dintre noi putem să avem propriile păreri, chiar dacă uneori sunt pe contrasens. Rațiunea trebuie să predomine în viața noastră tocmai pentru că au trecut atâtea nenorociri peste lume şi doar prin cumpătare şi minte limpede vom reuşi să mergem mai departe.

 

Leave a reply

© 2021 Tribuna
design: mvg