Dr. Ioan Voicu este Profesor asociat la Universitatea Assumption, Bangkok. Profesor de comportament organizațional, negocieri și reglementarea pașnică a diferendelor la programul de masterat al Graduate School of Business, profesor de diplomație multilaterală și organizații internaționale, introducere în relațiile internaționale, drept diplomatic la programul de masterat în drept internațional și diplomație al Facultății de Drept din aceeași Universitate și profesor de drept al organizațiilor interna­ționale în programul de licență al aceleași facultati. A fost Ambasador al României la Bangkok, Thailanda, observator permanent pe lângă Comisia Economică și Socială a ONU pentru Asia și Pacific (ESCAP), delegat la numeroase conferințe internaționale, la sesiunile Adunării Generale a ONU, unde a reprezentat România în Comisia a treia (probleme sociale, culturale, umanitare) și Comisia a șasea (probleme juridice), membru în Tribunalul Administrativ al ONU, cu sesiuni anuale la New York și Geneva, ministru consilier la Misiunea Permanentă a Romaniei la ONU, New York, reprezentant supleant al României în Consiliul de Securitate al ONU. A publicat numeroase cărți, studii și articole, în limba română și în engleză, este membru în mai multe comisii științifice, printre care Asociația Română pentru Națiunile Unite (ANUROM), Comisia Națională a României pentru UNESCO, Association des Anciens de l’Institut Universitaire de Hautes Etudes Internationales, Geneva, Association des auditeurs et anciens auditeurs de l’Académie de droit international de la Haye, Haga și altele.

 

 

Observații preliminare

 

Este posibilă promovarea durabilă a sănătății la nivel global? Această întrebare preocupă în prezent 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), iar răspunsul continuă să rămână pe lista așteptărilor.
Într-o atmosferă deseori marcată de un catastrofism paranoic, cauzat de pandemia Covid-19, elaborarea unui răspuns colectiv lucid și convingător rămâne, în continuare, o sarcină greu de îndeplinit de diplomația multilaterală desfășurată sub egida Națiunilor Unite. În ciuda dificultăților fără precedent generate de Covid-19, care au împiedicat întâlnirile directe dintre diplomați, nevoiți să comunice doar online, Adunarea Generală a ONU a reușit, la 14 decembrie 2020, să examineze și să adopte cu 181 de voturi pentru, un singur vot împotrivă (SUA) și nicio abținere o rezoluție intitulată „Sănătatea globală și politica externă: consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin îngrijirea sănătății la prețuri accesibile pentru toți”. Această rezoluție a avut drept coautori Brazilia, Guineea Ecuatorială, Fiji, Franța, Indonezia, Mali, Mongolia, Norvegia, Senegal, Singapore, Africa de Sud, Thailanda și Vietnam, reprezentând astfel toate regiunile geografice ale lumii. În mod regretabil, rezoluția nu s-a bucurat de publicitate pe plan internațional.
Începând cu 2007, problematica tratată în această rezoluție a fost dezbătută în fiecare an în ședințele plenare ale Adunării Generale a ONU, dar fără să se fi ajuns la măsuri hotărâte pentru punerea în aplicare a recomandarilor cuprinse în rezoluțiile relevante. În 2020, rezoluția adoptată are meritul de a sintetiza și adapta aceste recomandări în noua situație creată de Covid-19. Având în vedere actualitatea incontestabilă a recomandarilor, vom rezuma în aceste pagini conținutul lor, respectând terminologia lor specifică.

 

Un preambul detaliat

 

În cuprinzătorul preambul al rezoluției, care este o adevărată expunere de motive, se reamintește că, potrivit Constituției Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau a infirmității, iar asigurarea celui mai înalt standard de sănătate realizabil este unul dintre drepturile fundamentale ale oricărei ființe umane, fără distincție de rasă, religie, credință politică, condiție economică sau socială.
În acelasi timp, este recunoscut faptul că pandemia Covid-19 este una dintre cele mai mari provocări globale din istoria ONU și se observă cu profundă îngrijorare impactul său negativ asupra sănătății și pierderii de vieți, asupra sănătații mintale și a bunăstarii. Este menționat, de asemenea, impactul Covid-19 în sfera nevoilor umanitare globale, în exercitarea drepturilor omului, pe planul securității alimentare, al nutriției și educației, prin exacerbarea sărăciei și a foametei, prin perturbarea economiilor, a comerțului, prin degradarea mediului și agravarea inegalităților economice și sociale. La nivel internațional, se recunoaște că pandemia Covid-19 postulează continuarea angajamentelor multilaterale și intensificarea colaborării între statele membre și agențiile specializate ale ONU, în special cu Organizația Mondială a Sănătății, pentru a pune în aplicare răspunsuri naționale viguroase în lupta cu acest inamic invizibil.
Ansamblul preambulului se constituie într-o puternică pledoarie pentru universalizarea dreptului la sănătate și luarea de măsuri eficiente pentru combaterea și învingerea definitiva a pandemiei Covid-19. Rămâne, însă, deschisă o întrebare crucială: Ce ar trebui să întreprindă statele și organizațiile internaționale competente pentru realizarea acestor obiective cardinale? Consultările și negocierile între toate grupurile de state au dus la elaborarea părții dispozitive a rezoluției, compusă din 32 de paragrafe, prezentate într-o sumară analiză în cele ce urmeaza.

 

Recomandări relevante

 

În primul rând, Adunarea Generală îndeamnă statele membre să-și consolideze sistemele naționale de sănătate prin asigurarea pentru toate persoanele a asistenței medicale la prețuri accesibile, cu accent pe asistența medicală primară, precum și prin disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate de calitate, prin medicamente de calitate, sigure, eficiente, accesibile și esențiale, prin vaccinuri, diagnostice și tehnologii de sănătate adecvate.
Totodată, Adunarea Generală îndeamnă statele membre să extindă cooperarea internațională pentru a sprijini eforturile de consolidare a capacității țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv printr-o asistență oficială sporită.
Adunarea Generală încurajează statele membre să promoveze strategii naționale coerente și coordonate pentru servicii de sănătate esențiale, sigure, eficiente, de calitate, la prețuri accesibile, prin atenuarea impactului negativ rezultat din situațiile de urgență sanitară și din procesele de recuperare post-urgență.
O dispoziție de mare actualitate a rezoluției analizate este cea prin care statele sunt invitate să se asigure că toate drepturile omului sunt respectate, protejate și îndeplinite în timpul combaterii pandemiei și că răspunsurile lor la pandemia Covid-19 sunt în deplină conformitate cu obligațiile și angajamentele lor în materie de drepturile omului.
Accesul la medicamente este considerat drept unul dintre elementele fundamentale ale unui sistem robust de sănătate, bazat pe acoperirea medicală universală, iar Adunarea Generală reafirmă că statele au rolul și responsabilitatea principală de a stabili și de a-și promova propria cale către realizarea acoperirii medicale universale spre a asigura un acces universal și echitabil la servicii esențiale de sănătate de calitate și acces la medicamente esențiale sigure, eficiente și la prețuri accesibile, la vaccinuri, diagnostice și alte tehnologii de sănătate pentru toți, fără discriminare.
O invitație de mare cuprindere este cea prin care statele membre sunt chemate să consolideze un angajament constructiv și un parteneriat mai puternic cu părțile interesate din sectoarele public și privat, din societatea civilă și mediul academic, pentru a continua accesul la acoperirea universală a sănătății prin îmbunătățirea disponibilității, accesibilității și eficienței produselor pentru sănătate. În acest sens, este incurajată Organizația Mondială a Sănătății să-și continue eforturile de a convoca, la fiecare doi ani, Forumul de prețuri echitabile pentru a discuta despre accesibilitatea și transparența prețurilor și costurilor legate de produsele de sănătate, ca unul dintre elementele fundamentale ale unui sistem robust de sănătate.
Informarea joacă un rol cardinal în domeniul sănătății publice și, de aceea, Adunarea Generală invită statele membre să intensifice eforturile de consolidare a sistemelor de informații privind sănătatea și să colecteze date de calitate, în timp util și fiabile, inclusiv statistici vitale, dezagregate pe venituri, sex, vârstă, rasă, etnie, statut migrator, handicap, locație geografică și alte caracteristici relevante în contextele naționale.
Cooperarea fiind esențială în combaterea pandemiilor, Adunarea Generală încurajează statele membre, organizațiile internaționale și alte părți interesate relevante, să lucreze în colaborare la toate nivelurile pentru a dezvolta, testa și extinde producția de diagnostice, terapii, medicamente și vaccinuri sigure, eficiente, de calitate, la prețuri accesibile.
Conștientă de rolul important al medicilor în combaterea pandemiilor, Adunarea Generală recunoaște cu apreciere eforturile dedicate ale lucrătorilor din domeniul sănătății, în special în timpul pandemiei Covid-19, și îndeamnă statele membre să intensifice eforturile pentru a promova recrutarea și reținerea la locul de muncă a lucrătorilor competenți, calificați și motivați și să încurajeze stimulentele pentru asigurarea distribuției echitabile a lucrătorilor medicali calificați.
Este evocată, de asemenea, o temă deosebit de delicată și anume necesitatea de a aborda problemele de sănătate publică generate de produsele medicale necorespunzătoare și falsificate prin promovarea colaborării pentru consolidarea capacității de reglementare pentru medicamente, vaccinuri, diagnostice și alte produse esențiale de sănătate.
În partea finală a dispozitivului rezoluției, sunt abordate aspecte practice și instituționale privind combaterea Covid-19. Astfel, sunt invitate statele membre, alți parteneri și donatori să sprijine de urgență finanțarea și să închidă decalajul de finanțare pentru accesul la instrumentele Covid-19 Accelerator și mecanismele sale, cum este Covid-19 Vaccine Global Access (COVAX) și să sprijine echitabil distribuirea de diagnostice, terapii și vaccinuri și explorarea, în continuare, a mecanismelor de finanțare inovatoare, menite să asigure continuitatea și consolidarea serviciilor esențiale de sănătate.
O prevedere de incontestabilă actualitate este cea prin care se încurajează statele membre să colaboreze cu Organizația Mondială a Sănătății și cu alte părți interesate esențiale pentru a consolida capacitatea de a face față situațiilor de urgență din domeniul sănătății publice, în vederea asigurării punerii în aplicare depline, eficiente și a respectării Regulamentului internațional al sănătății (2005). Se cere să se construiască sisteme de sănătate rezistente și să se consolideze măsurile de supraveghere și pregătire adecvate, mai ales în ceea ce privește bolile infecțioase și alte amenințări pentru sănătate.
Din punct de vedere diplomatic este semnificativă invitația adresată statelor membre să sprijine, în continuare, eforturile internaționale, sub coordonarea Secretarului General al ONU, de a colabora cu toți actorii relevanți pentru a mobiliza un răspuns global coordonat la pandemia Covid-19 și la impactul său social, economic și financiar negativ asupra tuturor societăților. Pe un mai larg plan instituțional, Adunarea Generală invită agențiile specializate ale ONU, în special Organizația Mondială a Sănătății, să continue să ofere statelor membre orientări normative de calitate, care să fie diseminate în mod eficient statelor membre, la cererea acestora.
În plan instituțional, Adunarea Generală invită Organizația Mondială a Sănătății, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor să își consolideze, în continuare, colaborarea înainte și în timpul pandemiilor prin intermediul secretariatului tripartit, pentru a combate riscurile pentru sănătatea umană, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, precum și pentru ocrotirea mediului și a altor sectoare relevante.
Paragraful final al rezoluției este axat pe implementarea acesteia. Astfel, Secretarul General al ONU, în strânsă colaborare cu Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății, precum și cu alte organizații internaționale relevante, urmează să raporteze Adunării Generale în 2021, în cadrul punctului intitulat „Sănătatea globală și politica externa”, despre progresele obținute în punerea în aplicare a acestui document.

 

O concluzie provizorie

 

Utilitatea practică a acestui important document politico-diplomatic prezentat pe scurt mai sus va putea fi stabilita numai după analiza critică a procesului de implementare a dispozițiilor sale la nivel național și global. Pentru a elabora o asemenea analiză, Secretarul General al ONU va solicita răspunsuri din partea tuturor statelor membre cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor cuprinse în rezoluție. Practica diplomatică arată, însă, că în mod frecvent multe state nu răspund solicitărilor Secretarului General de a trimite răspunsuri, ceea ce afectează calitatea și veridicitatea concluziilor rapoartelor pe care acesta este chemat să le elaboreze împreună cu Organizația Mondială a Sănătății. Mai mult decât atât, practica ultimilor ani indică faptul că deși subiectul sănătății globale și politicii externe figurează pe agenda ONU înca din 2007, rapoartele difuzate pe această temă demonstrează că recomandările cuprinse în rezoluțiile relevante despre care se raportează nu au fost tratate cu responsabilitate la nivelul factorilor decidenți din statele membre. În final, se cuvine a reaminti că, într-un cadru mai larg, toate statele membre ale ONU trebuie să se angajeze în înfăptuirea Declarației cu privire la comemorarea a 75 de ani de la  înființarea Națiunile Unite, adoptată prin consens la 21 septembrie 2020.
Acest document programatic, despre aplicarea căruia Secretarul General al ONU va raporta în 2021, afirmă, printre altele, că „pandemia Covid-19 ne-a reamintit în cel mai puternic mod că suntem strâns interconectați și că suntem la fel de puternici ca cea mai slabă verigă a noastră. Numai lucrând împreună și în solidaritate putem pune capăt pandemiei și sa abordăm în mod eficient consecințele acesteia. Doar împreună putem opune rezistență împotriva viitoarelor pandemii și a altor provocări globale. Multilateralismul nu este o opțiune, ci o necesitate, pe măsură ce reconstruim mai bine  o lume mai egală, mai rezistentă și mai durabilă. Națiunile Unite trebuie să fie în centrul eforturilor noastre „.
În incheiere, în lumina acestor aspirații, putem formula o speranță moderată. Dacă anul 2020 a dovedit deja cu prisosință că promovarea valorii solidarității globale în combaterea Covid-19 este o condiție determinantă pentru succesul luptei împotriva unui redutabil inamic invizibil, 2021 este așteptat să contribuie la universalizarea acestei valori fundamentale și, prin aceasta, să ne apropie de înfăptuirea idealului sănătății globale, așa cum este el imaginat la nivelul diplomației multilaterale practicate de Națiunile Unite.