Consiliul
Județean Cluj
Ilustrate din Germania
Florian Doru Crihană continuă periplul său german cu expozițiile Les Bicyclettes de Sanssouci și Nürnberg Inspirierend
Graficianul și caricaturistul Florian Doru Crihană expune în octombrie și noiembrie la Potsdam și Nürnberg. Onorat cu aproape o sută de premii naționale și internaționale, Crihană e deja un răsfățat al multor colecționari și iubitori de artă – mai cunoscut în afara României decât în țară. Talentul său de caricaturist a evoluat în timp, ironia a devenit bine temperată, stilul său de lucru s-a îndepărtat de frugalitatea desenului aflat în slujba ideii și a progresat către pictură (aproape toate lucrările lui sunt uleiuri pe carton, iar desenul e liber și nu folosește nimic din tehnologia modernă a fotografiei sau proiecției), pasiunea pentru detaliu a permis multiplicarea simbolurilor, transformând fiecare lucrare într-o operă complexă și doar parțial deslușită fără cercetare prealabilă.
Lucrările sale sunt remarcabile nu doar prin finețe, ci mai cu seamă prin asocierile alegorice. Prin munca sa de cercetare, Crihană a învățat să descopere și să redescopere povești ale locurilor – unele mărețe, altele neînsemnate – care au devenit surse de inspirație pentru desenele sale : o explorare minuțioasă a istoriei, miturilor, întâmplărilor dramatice, incidentelor amuzante rămase în folclorul local, a evenimentelor grandioase, dar și a indiciilor mărunte, care permit înțelegerea și conturarea unui întreg Zeitgeist și provoacă o plăcută complicitate între privitor și artist.
Crihană reușește să inducă această complicitate prin introducerea unor elemente vizuale recognoscibile, de la elemente arhitecturale specifice și simboluri artistice cunoscute, până la obiecte aparținând culturii populare – costume, unelte, piese de mobilier, definind atmosfera epocii. Aglomerarea detaliilor semnificative nu este proprie caricaturii – un mediu în care viteza execuției e un atribut definitoriu, și aici Crihana și-a dezvoltat surprinzător arta, devenind practic pionier al unui domeniu de frontieră, aflat între caricatură și pictură. A învățat, în peste treizeci de ani de muncă neîncetată (această sintagmă oglindind conform realitatea, căci artistul muncește în fiecare zi peste douăsprezece ore, cu o disciplină aproape militară), să surprindă și să exprime vizual o parabolă în formă armonică – și să împace nevoia de frumos cu setea de semnificație, dezvăluind în jocul detaliilor un fantastic efort de cercetare și concepție.
Timpul pe care Crihană îl dedică unei singure lucrări e aproape nefiresc de lung. Pentru el, contează nu numai prima, ci și a doua impresie (cât de important este un efect de durată pentru privitor!) – un proces de descoperire și redescoperire a sensurilor care seduce iubitorul de artă și istorie deopotrivă. Într-o lume în care viteza a devenit o virtute, Crihană și-a impus propria viziune, a creat caricaturi cu infinita migală a unui bijutier sau a unui ceasornicar, a lucrat ignorând nobil timpul, de fiecare dată cu atenția pe care un mare artist o acordă unei capodopere.
Les Bicyclettes de Sanssouci este al treilea capitol din povestea de dragoste a artistului cu Potsdamul, a treia expoziție personală a sa în șase ani. Tema este mai mult decât un pretext, este reminiscența unei plimbări prin timp, readucând în memoria colectivă clădiri celebre (unele dispărute), eroi ai locului, grădini, statui, insigne ale istoriei.
Un exemplu fabulos al muncii de documentare a artistului este Cecilia, portret al Ceciliei de Mecklenburg-Schwerin, ultima prințesă prusacă, simbolic și maiestuos încălecând o bicicletă. În perioada Republicii de la Weimar și a național-socialismului, Cecilia a trăit o viață retrasă în reședința sa, Cecilienhof, din Potsdam, ușor de recunoscut în fundal. La invazia trupelor sovietice, a părăsit Cecilienhof în februarie 1945 și nu s-a mai întors niciodată. O aluzie la acest exil impus este steaua roșie plantată în grădina interioară a palatului pe vremea lui Stalin, vizibilă între spițele roții din spate a bicicletei. Roata din față „îmbracă” roza vânturilor, simbol al pasiunii Ceciliei pentru călătorii. Portretul o înfățișează purtând o imensă pălărie, inspirată dintr-o fotografie a sa din tinerețe, aluzie la imaginea unei prințese care a dat tonul în moda vremii. Niciun element al acestei lucrări nu este lipsit de sens, niciun element nu e inutil.
Descrisă vizual în lucrarea Der Müller/Morarul este o poveste binecunoscută a morii care se află încă în parcul Sanssouci. Moara este cu câțiva ani mai veche decât castelul în sine, deși astăzi putem vizita o a treia versiune reconstruită după planurile din secolul al XVIII-lea.
Povestea spune că regele Frederic cel Mare al Prusiei, deranjat de zgomot, a dorit să cumpere moara, dar morarul l-a refuzat. Apoi, regele i-a propus sa îi cumpere un alt teren, pentru o alta moară, dar morarul a refuzat din nou. În cele din urmă, enervat, regele i-a amintit morarului că are puterea de a ordona distrugerea morii, la care morarul i-ar fi răspuns „Sire, din fericire mai există judecători la Berlin!”. Regele nu a avut puterea de a opri moara să funcționeze și a pierdut o confruntare directă. Dar Crihana nu se rezumă doar la ilustrarea acestei victorii anecdotice, ci – cu ajutorul perspectivei, proporțiilor și ironiei (Frederic cel Mare e așezat pe o tricicletă de copii, pe când morarul încalecă o bicicletă de curse), creează o parabolă despre puterea legii care guvernează peste toate capetele, inclusiv peste cele încoronate.
Nürnberg Inspirierend este primul popas al lui Crihană în „orașul lui Dürer”, cu o serie de lucrări care valorifică potențialul unui loc extrem de bogat în arhitectură, cultură și peisagistică, satisfăcând din plin – și aici dezvălui un secret – pasiunea artistului pentru feronerie. „Das Horn/Cornul“ e o compoziție fantastică, mixând inteligent cele două simboluri ale orașului: minunata fântână medievală „Schöner Brunnen”, împodobind piața mare încă din secolul al XIV-lea, și moștenirea celui mai mare artist renascentist din spațiul german, Albrecht Dürer, fiu adorat al locului, simbolizată de celebrul cap de rinocer. În locul cornului, turnul gotic al fântânii, dantelat și decorat cu statui pe care puțini turiști grăbiți le mai privesc cu atenție: alături de evangheliști și de părinții Bisericii, de Moise și profeți, de cei șapte prinți electori, între cele patruzeci de statui ale fântânii sunt și cele ale marilor filosofi ai antichității, precum și înfățișări ale celor șapte arte. Lucrarea e un omagiu adus artiștilor și artizanilor Renașterii, care au transformat Nürnberg dintr-un centru comercial într-o capitală culturală a epocii.
Florian Doru Crihană este unul dintre fondatorii unui domeniu interdisciplinar: pamfletul vizual ca formă de artă, un demers în care talentul, imaginația, abilitatea, umorul întâlnesc viziunea artistică unică și cultura solidă, un produs cultural conceptual, bazat pe cercetare și reflecție. Sărbătorirea sa în iunie, ca Artist al Anului la Salonul Internațional de Caricatură din Zemun, Serbia, este o meritata recunoaștere a unei cariere internaționale excepționale și a operei unui artist care s-a dovedit un observator fin al tuturor aspectelor vieții, un cercetător disciplinat și un minunat ambasador al artei făcute cu zâmbetul pe buze.