Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Între etnologie și literatură

Între etnologie și literatură

 

 

Vasile V. Filip
Între etnologie și literatură (2009-2019: un deceniu de publicații culturale, la Bistrița și în împrejurimi)
Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2019

 

 

Apariție recentă, cartea profesorului și cercetătorului Vasile V. Filip, Între etnologie și literatură (2009-2019: un deceniu de publicații culturale, la Bistrița și în împrejurimi), redă simbolic bilanțul celor zece ani menționați, dând seamă despre activitatea profesional-culturală a autorului. Câteva puncte biografice-reper pun în evidență preocupările constante pentru etnologie, folclor, literatură și modul în care acestea se întâlnesc sub aceeași cupolă a consemnării scriptice, drept singură șansă a dăinuirii în timp. Amintim, în acest context, activitatea de muzeograf etnograf la Muzeul Județean Bistrița Năsăud (1983-1986) și pe cea de profesor de limba și literatura română în diverse instituții de învățământ din Codlea (Brașov) și Bistrița. Totodată, numele autorului se leagă de Universitatea de Nord din Baia Mare, extensia Bistrița, unde a lucrat ca profesor asociat între 2000-2010. Aflăm, așadar, liniile de forță care i-au marcat devenirea și scrisul, suprapunând obligațiilor profesionale pe acelea cultural-gazetărești, dacă avem în vedere numărul consistent al articolelor destinate presei literare locale și nu numai.
Cercetările individuale în domeniul etnologiei, marcate de prezența constantă la Colocviile anuale de Etnografie și Folclor de la Alba Iulia, ca și atenția acordată fenomenului cultural-literar în genere, vin în siajul unei aspirații personale foarte puternice – (re)întoarcerea la valorile spirituale autentice ale neamului sau, în cuvintele autorului: „Înapoi la Poezie! Înapoi la Cultură! Înapoi la valorile tari, la o Românie profundă și cuminte! O Românie a muncii, și nu a politicianismului oportunist, corupt și dezmățat. Națiunea nu trebuie să se închidă în sine, dar nici n-a ajuns ceva ce poate fi șters cu buretele, spălat din creiere și inimi, pentru că e ceea ce timpul cel lung a zidit în noi. Sau, în termeni teologici, e legătura noastră cu Dumnezeu“ (p. 371).
Totodată, scrisul aduce re-așezarea, punerea în ordine a gândurilor și a înfăptuirilor, devenind nu doar o pasiune, ci mai ales o necesitate, dacă nu o obligație: „Scrisul e ordonarea, punerea într-o formă tranzitivă, transmisibilă, a unui haos de sentimente. Așadar, un gest cosmotic“ (p. 202). Dacă autorul observa această tendință în cazul unor scrieri comentate, înțelegem prin ediția de față o manifestare asemănătoare. Prin urmare, pe acest palier al lucrului dus la bun sfârșit, ne apare consistentul volum al profesorului Vasile V. Filip, care inventariază, selectiv, texte, articole, însemnări de călătorie, prefețe sau studii, majoritatea publicate în reviste, volume personale sau colective, iar câteva rămase inedite. Dispunerea textelor pe două mari coordonate facilitează accesul cititorului și clarifică, dintru început, aspectele avute în vedere: partea I: Etnologice; partea a II-a: Literatura și fenomenul cultural, fiecare cu subsecțiunile sale.
Primele secțiuni ale cărții fac referire, așadar, la zone etnografice (Văile sudice ale Țibleșului, satele Budacu de Sus, Agrieș, Chiuza, Salva ș.a.), pornind analiza de la culegeri sau culegători de folclor. Fiecare articol în parte deschide evantaiul comentariilor dintr-o perspectivă științific-obiectivă, autorul făcând dese referiri și trimiteri la studii de specialitate din arealul românesc sau străin. În plus, ca o notă particularizantă, ne apar introducerile cu deschidere amplă, pregătind terenul dezbaterii din punct de vedere istoric și teoretic. Tocmai datorită acestor ramificații semantice, articolele profesorului și publicistului Vasile V. Filip surprind prin naturalețea exprimării într-o limbă românească frumoasă și clară, dar cu profunde subtilități, cu accente critice pe alocuri, cu opinii asumate și argumentate. În mod evident, multe nume s-ar cuveni amintite, o face autorul cu generozitatea și bucuria specifică cercetătorului avizat de etnologie și folclor, dedicând texte omagiale (profesoarei Ana Filip, spre exemplu) sau scriind consistente studii, recenzii, prefețe, incluse, unele, în volume colective sau apărute în presă (cu referire la sărbători religioase, la diverse personalități ale zonei, la obiceiuri și mentalități, la cercetările de antropologie poststructuralistă etc.).
Astfel, își aduce propria contribuție la promovarea acestor cercetări și la mai buna lor receptare, căci o prezentare atentă și meticuloasă cere, la rândul ei, un tribut de timp și efort. Un exemplu potrivit se regăsește în substanțialele pagini dedicate culegerii Literatură tradițională din Nord, realizate de Andrei Moldovan, ajutat de câțiva colaboratori (Mircea Prahase, Menuț Maximinian, Flavius Mureșan), realizare de excepție, în opinia autorului: „În folcloristica din județul nostru, lucrarea se așază în fruntea tuturor strădaniilor de acest fel, și va rămâne probabil multă vreme un reper greu de egalat și de depășit. În raport cu care, paginile de față se vor o formă de promovare și chiar – dacă mi se îngăduie – de (modestă, târzie) colaborare“ (p. 156).
Scrisorile de pe front (1942-1944) ale lui Octavian Hodoroga, din Maieru, Bistrița Năsăud, editate în 2007, de profesorul Icu Crăciun, ne-au amintit de Sărsănuța cu scrisori a Veronicăi Oșorheian, pe care și autorul o menționează. Se deschide, așadar, din aceste texte, mai mult sau mai puțin izbutite literar, un timp cu realitățile și provocările lui, cu oameni apăsați de o istorie violentă, dar care își trăiesc micile sau marile evenimente personale, raportându-se mereu la satul natal, la natură, la iminența morții. Astfel de texte ivesc din faldurile trecutului mărturii vii, devenind, în mod cert, documente istoriografice, dacă nu și memorialistice.
Partea a doua a antologiei continuă prezentarea unor cărți sau scriitori aflați sub „cerul clasicității“ (Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Bartolomeu Anania), dar și a altora din generațiile mai recente (Vasile Avram, Olimpiu Nușfelean, Titus Wachsmann-Hogiu, Ioan Popa, Alexandru Bar și alții). Totodată, câteva articole de final surprind fenomenul cultural contemporan prin întâlnirile care au loc (cea de la Leșu, de pildă), studiile de sinteză, cum este și cel al profesorului clujean Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, încheind cu rândurile unui apolitic, dedicate Centenarului. De multe ori, profesorul Vasile V. Filip strecoară în textele pe care le scrie succinte aprecieri asupra societății contemporane, alteori vorbește despre pericolul pierderii identității naționale sau despre situația școlilor și a orelor de limba și literatura română. În mod firesc, opiniile domniei sale nu pot fi puse la îndoială, deoarece vin din partea unui cunoscător din interior al fenomenului cultural și educațional românesc.
Un sentiment de bucurie ne-a prilejuit regăsirea printre autorii și cărțile comentate a unor titluri de care, la rândul nostru, ne-am apropiat cândva, iar opiniile profesorului Vasile V. Filip au venit să completeze armonios impresiile noastre de lectură. Diversitatea abordărilor rezumă interesul acordat atât unor pagini de jurnal, cât și unor studii de istorie și critică literară. Dacă ar fi să ilustrăm printr-un singur exemplu, în prima categorie ar intra memorialistica de călătorie a profesorului clujean Ilie Rad, Călătorii prin țară și O călătorie la capătul lumii, coautor Doina Rad, iar în cea de a doua, volumul masiv al universitarului Gheorghe Glodeanu, Scriitori, cărți, muze. Ipostaze ale discursului amoros în literatura română. Dar, în mod evident, cărțile comentate sunt mai multe și reflectă bogat fenomenul editorial contemporan. Însuși autorul inserează câteva însemnări de călătorie și o scurtă povestire.
Între etnologie și literatură este un volum ce impune prin spectrul larg al cărților pe marginea cărora se glosează, prin acuratețea comentariului critic ori limpiditatea exprimării, așezând în rost „un deceniu de publicații culturale, la Bistrița și în împrejurimi“ – timp și texte purtând semnătura profesorului și cercetătorului Vasile V. Filip.

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg