Reputatul cercetător al miturilor Joseph Campbell (1904-1987) este autorul unei opere impresionante, din care unele titluri au fost traduse și în limba română: Eroul cu o mie de chipuri (2015), Căi ale fericirii. Mitologie și transformare personală (2015), Puterea mitului (2020), Istoria și legendele Sfântului Graal. Simbol, magie și mister în miturile arthuriene (2020).
Puterea mitului este un amplu volum de interviuri realizat de Bill Moyers, jurnalist la posturile de televiziune CBS și PBS, cu Joseph Campbell. Versiunea în limba engleză a cărții a apărut în 1988, iar traducerea românească a văzut lumina tiparului la Editura Trei, în 2020, în tălmăcirea Adrianei Trandafir. Amplul dialog dintre cei doi oameni de cultură conține opt secțiuni: Mitul și lumea modernă, Călătoria spre interior, Primii povestitori, Sacrificiu și fericire, Aventura eroului, Darul zeiței, Povești despre dragoste și căsnicie și Măștile eternității. Convorbirile se dovedesc importante deoarece explică viziunea despre mituri a cercetătorului și rezumă substanța cărților sale.
Din Nota editorului semnată de Betty Sue Flowers aflăm că întâlnirile dintre Bill Moyers și Joseph Campbell au avut loc în perioada 1985-1986 la Ferma Skywalker a regizorului George Lukas și la Muzeul de Istorie Naturală din New York. Din amplul material filmat, postul PBS a realizat un serial de șade ore. Ideea elaborării unei cărți s-a ivit ulterior, din necesitatea firească „de a oferi acces la acest material nu numai telespectatorilor serialului, ci și cititorilor lui Campbell”. În editarea lucrării, Bill Moyers a vrut să rămână fidel „fluxului conversației originale”. În același timp, a dorit să introducă și o serie de informații suplimentare. Drept consecință, volumul de interviuri nu este gândit să fie doar o reproducere a serialului de televiziune, ci ca o completare a acestuia. Bill Moyers insistă pe problemele fundamentale ale miturilor, iar Joseph Campbell răspunde la întrebările competente ale interlocutorului său.
În Introducerea cărții, Bill Moyers realizează o competentă incursiune în universul lucrării. Reporterul vorbește despre marile teme mitologice înrădăcinate în nevoile umane și se întreabă dacă omul modern mai are nevoie de mitologie. În ce măsură întâmplările povestite de mituri mai sunt relevante pentru individul de azi? Ceea ce nu știu cei mai mulți este faptul că vestigiile antichității împânzesc credințele noastre asemenea cioburilor dintr-un sit arheologic. Reporterul vorbește despre impactul lucrărilor lui Campbell asupra cunoscutului regizor George Lucas. Acesta a fost influențat de opera mitografului atunci când a realizat celebra serie Războiul stelelor. Nu întâmplător, ferma cineastului se numește Skywalker. Vizionând ecranizarea prietenului său, istoricul religiilor a descoperit marile teme și motive mitologice antice existente pe peliculă. Plin de entuziasm, Campbell a afirmat că Lucas „a adus cea mai nouă și mai puternică schimbare de perspectivă” asupra poveștii tradiționale a eroului. Utilizând un limbaj modern, el a reușit să transmită un mesaj identic cu Goethe în Faust, faptul că „tehnologia nu ne va salva” și că mașinăriile noastre nu sunt de ajuns. Trebuie să ne bazăm pe intuiția noastră, chiar dacă acest lucru pare un afront la adresa cugetării. Scopul nu este negarea rațiunii, ci acela de a controla sălbaticul din noi. Călătoria eroului nu este zugrăvită ca un act de curaj, ci ca „o viață trăită în scopul descoperirii de sine”. Țelul final al călătoriei nu trebuie să fie nici eliberarea și nici extazul pentru sine, ci dobândirea înțelepciunii și a puterii de a-i ajuta pe ceilalți. Diferența dintre o celebritate și un erou este văzută în faptul că celebritatea trăiește doar pentru sine, în timp ce eroul acționează în numele colectivității. Campbell a fost un mare cititor, care privea viața ca o imensă aventură. Nu întâmplător, a considerat că „una din căile sigure de înțelegere a lumii trece prin cuvântul tipărit”. Bazându-se pe o foarte bună cunoaștere a operei mitografului, paginile din Introducere reprezintă un reușit exercițiu de admirație ce reconstituie portretul spiritual complex al savantului.
Bill Moyers l-a întâlnit pe Joseph Campbell la senectute, când a avut inițiativa să realizeze o serie de dialoguri cu mai multe minți luminate ale timpului. A înregistrat două episoade în incinta Muzeului de Istorie Naturală din New York, iar emisiunea s-a bucurat de un succes atât de mare, încât numeroși spectatori au solicitat transcrierea convorbirilor. De aici ideea cărții, dar și dorința de a explora ideile cercetătorului „mai în profunzime și mai sistematic”. Moyers l-a cunoscut pe Campbell în calitate de profesor, un pedagog care cunoștea foarte bine folclorul internațional și imaginarul din mai multe limbi. Dorința de a împărtăși comoara spirituală deținută de către cercetătorul miturilor a inspirat serialul de la postul PBS și această carte. Ca dascăl, savantul a pledat prin puterea exemplului, nu a încercat să îi convingă pe oameni. Cercetătorul a resimțit din plin bucuria de a învăța și de a trăi. Mai mult, a reușit să trezească imaginația adormită a celorlalți. Ideea care îi ghida munca era aceea de a găsi „punctele comune ale temelor din miturile întregii lumi, acestea indicând că în psihicul uman există nevoia constantă a unui centru al principiilor profunde”. Din păcate, omul modern a dezgolit pământul de mistere. Drept consecință, gazetarul se întreabă ce o să ne mai hrănească imaginația.
Prima secțiune a convorbirilor dintre Joseph Campbell și Bill Moyers se intitulează Mitul și lumea modernă. În fruntea textului se găsește un citat elocvent, în care cercetătorul își exprimă credința că oamenii nu caută sensul vieții, ci senzația de a fi vii, în așa fel încât „experiențele vieții din planul pur fizic să rezoneze cu adâncurile ființei și realității noastre și să ne ofere extazul de a fi vii”. Cu alte cuvinte, totul se reduce la extazul de a trăi. Miturile sunt cele care ne învață că putem să ne întoarcem înspre interior, în felul acesta devenind posibilă înțelegerea mesajelor din spatele simbolurilor. Omul modern trăiește într-o lume puternic desacralizată, interesul pentru mituri explicându-se prin faptul că ele ne transmit diferite mesaje. Ele sunt povești despre înțelepciunea vieții. Interesul pentru mitologia comparată a apărut în momentul în care, în copilărie, Campbell a descoperit miturile amerindiene. Ulterior, a început să fie interesat de hinduism, unde a regăsit aceleași povești. Temele sunt atemporale, spune cercetătorul, doar inflexiunile sunt legate de cultură. Miturile oferă niște modele de viață, afirmă Campbell. Doar că aceste modele trebuie adaptate la timpurile pe care le trăim.
Asemenea unor savanți precum Mircea Eliade, Roger Caillois, Roland Barthes, Pierre Brunel sau Jérme Garcin, Joseph Campbell se oprește și la câteva dintre miturile lumii moderne. Dintre acestea, sunt amintite automobilele, avioanele, computerul și armele. Îndeosebi avioanele și automobilele sunt mașinării care au pătruns deja în lumea lui Oneiros, marcând ideea desprinderii de teluric. Asemenea păsărilor, aeronavele simbolizează „eliberarea spiritului din robia pământului, așa cum șarpele simbolizează robia pământului”. Pe lângă avion, și automobilul îi conferă omului puteri mitice. Din păcate, în această nouă mitologie intră și armele ce întruchipează moartea. Perspectiva mitologică este identificată și într-o ecranizare de succes precum Războiul stelelor, care ilustrează parcă cuvintele apostolului Pavel: „Lupt împotriva stăpânirilor și puterilor”. Discutând maniera în care computerul a schimbat viața omului modern, Campbell afirmă că fiecare religie este considerată „un fel de software cu propriul său set de instrucțiuni”.
Vorbind despre mitologiile omului modern, Campbell face o afirmație importantă. Lucrurile se schimbă prea repede azi pentru a fi mitologizate. Altfel spus, miturile apar și dispar într-un ritm foarte accelerat. Cu toate acestea – consideră Campbell –, individul nu trebuie să trăiască fără mituri, ci „trebuie să găsească un aspect mitic care are legătură cu propria lui viață”. În viziunea savantului, miturile îndeplinesc patru funcții majore. Prima este funcția mistică, „prin care ne dăm seama de miracolul universului și de miracolul ființei umane, minunându-ne în fața acestui mister. Mitul ne deschide către dimensiunea misterului, către conștientizarea misterului din spatele tuturor formelor”. Omul ia legătură cu misterul transcendent prin împrejurările concrete ale lumii reale. Cea de a doua funcție este dată de dimensiunea cosmologică, de care se ocupă știința. Potrivit acesteia, „mitul îți arată forma universului, dar într-un fel care îi pune misterul în evidență”. Funcția sociologică rezidă în „susținerea și validarea unei anumite ordini sociale”. Campbell afirmă că acest atribut al mitului a preluat conducerea în lumea noastră. El vizează legile etice, care vorbesc despre felul în care ar trebui să fie viața în societate. În sfârșit, funcția pedagogică este „cea care îți arată cum să-ți trăiești viața de om în orice circumstanțe. Miturile te pot învăța asta”.
Puterea mitului este o carte fascinantă, care oferă o perspectivă generală asupra vieții și operei lui Joseph Campbell, sintetizând principalele idei prezente în cărțile acestuia.