Consiliul
Județean Cluj
Labirintul realităților
Născut în Augsburg, orașul familiei Fugger din sudul Germaniei, în 1962, Michael Maschka este unul dintre acei artiști moderni care se simt dedicați marii tradiții istorice de artă a fantasticului. Artist liber profesionist din 1993 a avut numeroase expoziții în Germania, Austria, Franța, Polonia, Danemarca, Belgia, Olanda, Italia, Spania, SUA și Japonia. A obținut Premiul de artă al orașului Le Mont Dore, Franța și Medalie de bronz acordată de Sociétés des Artiste Francais. În 2015 a publicat un roman, „Der Meisterträumer”. Locuiește și lucrează în Nördlingen, Bavaria. (Mai multe informații despre artist pot fi găsite la www.MichaelMaschka.de)
Studiul artei contemporane ne duce în lumea frumuseții și deschide cunoașterea realității. Dacă ne uităm la situația ei, vedem că aceasta are un caracter ambiguu, într-un anumit fel contradictoriu. Apare într-o serie de stiluri, în direcții și curenți diferiți, care forțează o împărțire conceptuală a sferei artei în doi poli opuși. Pe de o parte, efortul de a ajunge la exprimarea de sine deplină, la maxim individualism și subiectivism, de a afirma „libertatea” pictorului în raport cu societatea, ceea ce a dus la arta care a devenit din ce în ce mai ermetică și a ajuns un scop în sine. Pe de altă parte, există o contramutare a echilibrului cu acei pictori care încearcă din nou și din nou să înțeleagă procesele intelectuale ale epocii lor. Dar, indiferent de modul în care arta se schimbă, indiferent dacă ea creează noi tendințe sau reinterpretează tradițiile, întotdeauna persistă efortul după o înaltă măiestrie și contactul strâns cu viața. Problema filozofiei artei și a creației în general, dezvoltarea conceptelor estetice care aduc aspectele morale ale existenței moderne în fața ochilor noștri, revine în prim plan. Astfel, mulți pictori au ales drumul realismului, ca fiind drumul sintezei între natura spirituală și obiectivă a reprezentării.
Numele Michael Maschka s-a impus ca o constantă printre marii maeștri ai artei reprezentative moderne. Opera sa dezvăluie un spectru larg de activități creative: pictură, desen, sculptură, arte aplicate și design. Prin contactul cu arta Renașterii și a Barocului, artistul a interiorizat complet tradițiile vechilor maeștri, dragostea pentru detalii, precum și grija în execuție. Pentru că baza măiestriei epocilor trecute este atitudinea respectuoasă față de natură, precum și reprezentarea ei convingătoare, în care pot fi realizate posibilitățile inepuizabile ale meșteșugului artistic.
În multe dintre imaginile lui Michael Maschka, redarea nudității – un laitmotiv aparte al operei sale – este adesea supusă unor critici nejustificate. Pentru artist, nuditatea este în primul rând un simbol al naturaleții și vulnerabilității, într-o anumită măsură, de asemenea, un simbol al libertății față de convenții, clișee și ierarhii sociale. El încearcă să exprime acest lucru în mod viu cu mijloacele de pictură și grafică. Istoria artei este plină de exemple care au abordări similare în prezentarea și tratarea acestui subiect. Lucrările lui Maschka arată într-un mod inteligibil modul în care adevărata măiestrie și inovație pot fi combinate. Deoarece reprezentarea figurilor feminine din imaginile sale nu se limitează la fizicitate pură, ci servește pentru a ilustra o stare interioară – forma sufletului uman. Abordarea sa specială este de a găsi similitudini între imaginile interioare și exterioare.
Punctul de plecare al operei sale este întotdeauna o experiență interioară concretă. Aceasta transformă fiecare imagine într-un obiect de cercetare pentru el, așa cum spune artistul însuși. În picturile sale, artistul investighează lumea fenomenelor spirituale care se ascunde în spatele manifestărilor vizibile. Având în vedere mitologia greco-romană și germanică, simbolismul creștin și alchimic, artistul creează un fel de dicționar de pre-logică inconștientă, care este o comoară pentru mesajele arhetipale. Mitologia a atras de mult timp atenția artiștilor. Subiecte mitologice pot fi găsite în picturile lui Rafael, Rubens, Rembrandt și mulți alți maeștri cunoscuți. Ori de câte ori o temă sau alta este interpretată, artistul o redefinește, îi conferă un nou sens. Michael Maschka, pictorul-filozof expresiv din punct de vedere emoțional, arată în fiecare dintre lucrările sale propria viziune a unei reprezentări complet noi și originale a temelor tradiționale.
Reprezentarea celor „Trei Grații”, de exemplu, s-a bucurat de o popularitate deosebită în artă de secole. În diferite momente, acest subiect a fost tratat de maeștri precum Rubens, Reno, Botticelli, Picasso și mulți alții. Lucrările lor urmează un canon specific de imagini: cele două figuri exterioare sunt orientate spre privitor, a treia figură – cu spatele la privitor, își întoarce ușor capul. Mâinile lor sunt împletite, creând senzația unui dans sau a unei hore. În contrast, în tabloul lui Michael Maschka „Cele trei grații”, tema grației nu mai este interpretată în sensul tradiției mitologice. Siluetele par înghețate intenționat. Fiecare dintre ele este pe de o parte independentă și de sine stătătoare, pe de altă parte face parte, de asemenea, dintr-un întreg mai mare. Această abordare îl eliberează de nevoia „sanctificată” de a urma prezentarea canonizată.
Venus, ca întruchipare a tinereții și frumuseții veșnice, precum și povestea conexă a nașterii ei, a atras, de asemenea, interesul multor artiști din diferite epoci și genuri. În imaginile „Nașterea lui Venus” Michael Maschka s-a îndepărtat din nou de imaginea tradițională, dar de data aceasta cu păstrarea elementelor iconografice.
Artistul evocă în imaginile sale, de asemenea, personajele mitologiei germano-scandinave, a basmelor populare și legendelor. Evită însă să citeze saga și își concentrează atenția direct pe portretizarea esențialului, realizînd astfel o concentrație maximă a subiectului. Cioburile unei oglinzi, fata, trandafirul și, în cele din urmă, ochiul, fixate rigid pe privitor – totul se concentrează pe transmiterea atmosferei picturale.
Tabloul „Satele potemkiene” poate fi descris fără exagerare ca o simfonie filosofică a picturii. Aceasta este adevărata simfonie prezentă a vieții umane – fără niciun caracter jalnic. Prin polifonia figurilor și simbolurilor, artistul tratează subiectul lumilor iluzorii și demonstrează astfel complexitatea și contradicțiile existenței umane. Astfel de compoziții multi-track se găsesc rar în opera lui Mashka, astfel încât această imagine atrage o atenție specială.
Motivele somnului și visului sunt folosite ca mijloc de a descrie tranziția de la o stare la alta. Visul este granița dintre două lumi, două forme diferite de a fi. În imaginile „Luna” și „Somn” vedem pe de o parte persoana care doarme ca o reflectare a lumii fizice, pe de altă parte picturile îl trimit pe privitor în regiunile de vis și fantezie.
Fiecare temă pe care artistul o alege pentru munca sa trece printr-un fel de renaștere. Toate personajele implicate sunt mutate într-un alt moment, într-un mediu diferit, ceea ce face posibilă concentrarea asupra esențialului. Privitorul unui anumit atribut iconografic poate recunoaște acest subiect. Tocmai această „detașare” de contextul conținutului ne permite să vedem diferit imaginile și astfel să le dăm o viață nouă.
Vivacitatea imaginilor lui Michael Maschka este în armonie cu principiile compoziției, forma devine o parte organică a unui conținut bogat. În legătură cu imaginația personală a privitorului, apar conexiuni asociative și noi perspective și perspective.
În imaginile lui Michael Maschka, interacțiunea dintre stările externe și cele interne este comprehensabilă. Rafinamentul tehnic al operelor sale îndeplinește pe deplin cerințele timpurilor moderne. Efectul pe care artistul îl realizează asupra privitorului cu ajutorul mesajelor arhetipale atinge un nou nivel în imaginile sale.
Traducerea din limba germană de Tünde Lassel