Lars Herrmann s-a născut în 1968 în Olbernhau, un orășel din fosta RDG. El a descoperit arta de timpuriu: „Desenez de când mă știu, părinții mei au desenat și ei, așa că am intrat în contact cu arta de la o vârstă fragedă.” Pentru a-i promova talentul l-au înscris din clasa a cincea la școala locală de desen. La patru ani după căderea Zidului Berlinului, tânărul Lars s-a decis să studieze la universitatea din Erlangen istoria artei și istorie. Mai multe informații despre artist se găsesc la adresa: http://www.lars-herrmann.net/

 

 

Multe dintre imaginile impunătoare ale lui Lars Herrmann sunt desenate cu pix, altele sunt executate cu cerneală, grafit sau în tehnică mixtă. Lucrările sale sunt inspirate din mediul imediat în care trăiește și lucrează. Însă Lars Herrmann nu copiază peisajul. Întâi îl percepe, după care răbufnește în impresionanta creionare a ideilor sale. Astfel apar oameni din copaci, din ramuri, ca și cum ar fi fost creați de o forță primară.
Spre deosebire de aceste „imagini explozive”, cele cu un fundal filosofic sau istoric sunt elaborate foarte intens. În primul rând artistul creează o schiță preliminară pentru a stabili centrul și dinamica imaginii, folosind pentru asta uneori fotografia ca ajutor. Apoi dezvoltă conceptul într-o a doua schiță în creion și îl finiseaza în cele din urmă în cerneală, tuș sau baiț, creând detaliile fascinante ce captivează privirea.
Ideile noi, majoritatea de natură fantastică, se infiltrează de obicei în desene în timpul procesului de lucru. Elementele tematice recurente ale artistului: copacul, apa, piatra și cerul cu nori sau portretul sunt adesea înglobate în teme mitice, teme ce străbat ca un fir roșu imaginile sale misterioase și fantastice, mărturie a preocupării sale cu originea apariției vieții în sine și a spațiului cosmic. Lars Herrmann este convins că omul a privit întotdeauna arborele ca pe o ființă din care s-a dezvoltat metafizica lumii.
În ultimii ani Lars Hermann a creat o serie de imagini cu fond creștin, încercând încorporarea în desenele sale a tradițiilor creștine din locațiile expoziționale. Cu ocazia expoziției din Neufahrn lângă Freising, de exemplu, a creat mai multe lucrări care evocă cele două biserici din localitate, inclusiv un triptic: Franciscus, Vilgefortis și Buna Vestire.
„Melancholikus, bine dispus”, „Pești mici” și Pești mari” modulează în diferite dimensiuni și tehnici de lucru subiectul Sfântului Franciscus, în calitate sa de predicator înaintea animalelor, sugerate aici prin pești. Lucrarea „Franz” a fost creată pentru o expoziție tematică – Europa mea – în Moosburg. În acest desen cu stiloul sunt descrise mitologia antică, creștinismul și misticismul dervișilor: Franciscus predică peștilor care i se mulează de cap, nodurile cordonului răsucit cu care și-a încins haina simbolizează virtuți creștine: cumpătarea, modestia, răbdarea și milostenia. Cele trei cuie din cordon fac referință la răstignirea lui Hristos și la stigmatizarea lui Franciscus. O breșă în corp lasă să se întrevadă arhetipul sfântului din vechea tradiție europeană: Orfeu, care cânta și el în fața animalelor și a pietrelor, șezând profund îndurerat la ieșirea din infern, unde a trebuit să o lase în urmă pentru totdeauna pe iubita sa Euridice. Poziția capului și a brațelor Sfântului Franciscus sunt modelate după dansul dervișilor, care intră într-o transă mistică prin mișcări rotative și devin astfel capabili de experiențe profunde. Aceste lucrări sunt remarcabile, deoarece istorisesc despre cosmos, despre viața cumulată de la origine până la sfârșit și care formează un nou început, ca un ciclu. La prima vedere, dinamica puternică a desenului ni se pare amenințătoare, dar dacă aruncăm o privire mai atentă, atunci lucrarea ne apare plină de viitor, de viață și prevestind un nou început. […]

 

 

Traducerea din limba germană de Tünde Lassel