Consiliul
Județean Cluj

weekly magazine in english,
romanian and italian

Marius Bercea şi rotația completă a lunii

Marius Bercea şi rotația completă a lunii

Este cu neputință să ne întoarceam la curentul epocii în care ne-am născut din întâmplare; tot ce ne stă în putință este să-l deviem în sensul temperamentului nostru, să imprimăm monedei comune care circulă pecetea sensibilității noastre. 1Este cu neputință să ne întoarceam la curentul epocii în care ne-am născut din întâmplare; tot ce ne stă în putință este să-l deviem în sensul temperamentului nostru, să imprimăm monedei comune care circulă pecetea sensibilității noastre. 1
Nu există pentru mine bucurie mai mare decât aceea de a intra într-o sală de expoziții şi de a simți mirosul de pictură proaspăt emanat de tablourile de pe simeze. E ca şi cum aş intra în intimitatea atelierului artistului! Această senzație am avut-o vizitând expoziția lui Marius Bercea – “A Full Rotation of the Moon”, găzduită şi realizată în luna mai a.c. de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca în colaborare cu Blain|Southern Gallery din Londra (curator: Bogdan Iacob; comisari de expoziție: Emily Jackson şi Alexandra Sârbu). Expoziția trece în revistă ultima decadă de producție artistică a lui Marius Bercea şi este prima expoziție personală a acestuia la “Cluj-Angeles” (din Transylfornia), cum a numit artistul oraşul în care s-a născut în 1979 şi unde continuă să îşi desfăşoare o mare parte din activitatea profesională. Pictura lui Marius Bercea face apel la istorie şi memorie, trecându-le prin prisma unor experiențe personale, cu trimitere la paradoxurile generate de tranziția de la comunism la economia de piață. “Tipul de spațiu pe care artistul îl reprezintă nu sugerează în mod necesar specificitatea locală, dar amintește adeseori de România post comunistă, la fel ca și siluetele umane care îl populează. Referințele socio-politice nu sufocă însă spațiul psihologic, după cum nici acesta nu alterează în vreun fel plăcerea estetică oferită de imaginea însăși. Bercea reușește să producă o pictură receptivă la contextul socio-cultural și în același timp seducătoare estetic, evitând artificiile tehnice de prisos și pseudo-angajamentele politice.”2Privitorul lucrărilor lui Marius Bercea este pus în fața unei provocări intelectuale, accentuate de modul în care artistul abordează actul artistic: lucrările sale emană o atmosferă energică, amintind de cromatica fotografiilor Polaroid. Astfel, cel mai puternic element al picturii sale este culoarea: aceasta este acidă, are forță şi intensitate, iar lumina creează tensiune. Această schimbare de cromatică în plastica lui Marius Bercea apare după 2011, când artistul ajunge în California şi, fascinat de „mirajul” deşertului american, petrece acolo mai mult timp. Descoperirea aceste noi lumi îmbogățeşte experiența sa anterioară, construită pe bazele unei abordări tradiționale. Culoarea percepută aici este diferită de cea pe care cu care fusese familiarizat, dogorită de soarele copleşitor: galben-irizat, verde-pâlpâitor, roşu-violaceu, gri-moale, albastru-neon. Tuşa este pusă cu forță, din mişcări largi şi libere ale pensulei, sugerând o nouă stare de spirit a artistului. „Tratez pictura ca parte a unei istorii, aplicând cu grijă straturile de pigment. Însă, încerc să tratez suprafața şi ceva mai spontan, cu o libertate care simt că are de-a face cu o abordare americană a reprezentării picturale – e un fel de conflict între rădăcinile mele europene și experiența americană” – declara Marius Bercea în 2014. Martha Schwendener a comparat modul în care Bercea folosește culoarea cu practica belgianului Luc Tuymans, cu deosebirea că, în timp ce Tuymans folosește tonuri calme și reținute, Bercea aplică culoarea, tranșant, cu forță (New York Times, 2011). Acest mod de tratare a picturii reiese şi din filmul Virtue of Mistakes (2014 – 2017), proiectat cu prilejul expoziției de la Muzeul de Artă din Cluj. Geografia spațiului din lucrările lui Marius Bercea este deschisă, lumea fiind re-creată pe pânză după tiparele sensibilității artistului. Sunt puse în context imagini şi scene cotidiene, aparent banale, între artă şi lumea pe care o oglindeşte creându-se relații complexe. Privitorul este pus în fața unei realități pe care trebuie să o interpreteze în funcție de percepțiile şi experiențele sale emoționale, intelectuale, senzoriale, spirituale. Plante luxuriante punctează economia interioară şi exterioară a spațiului, semnificație a atracției artistului pentru impresionantele grădini botanice est-europene. Astfel, fiecare lucrare este deschisă mai multor sensuri, amintindu-ne că lumea este o metaforă.
Marius Bercea a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca (2003); o influență importantă în formarea sa a avut-o Prof. Univ. Dr. Ioan Sbârbiu. În 2005 a terminat masteratul la aceeaşi Universitate, unde, în prezent, este conferențiar universitar doctor. Este unul dintre fondatorii proiectului Laika (alături de Şerban Savu, Marius Suciu şi Vlad Olariu) şi a coordonat galeria cu acelaşi nume de la Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca (activă la Bucureşti şi Cluj-Napoca, 2008-2011). În prezent, este reprezentat de Blain|Southern din Londra şi expune frecvent la Galeria François Ghebaly din Los Angeles. Aceste galerii promovează creația unor importanți artişti contemporani de talie internațională (Jonas Burgert, Ali Banisadr, Lucian Freud, Damien Hirst, Bernar Venet, Bill Viola, Kishio Suga – Blain|Southern; Joel Kyack, Davide Balula, Sayre Gomez, Candice Lin – François Ghebaly). A participat la numeroase manifestări de profil şi a organizat mai multe expoziții personale: (On) Relatively Calm Disputes (Ghebaly Gallery, Los Angeles, 2016), Hypernova (Blain|Southern, Londra, 2014), Concrete Gardens, Ghebaly Gallery, 2012), Remains of Tomorrow (Blain|Southern, 2012), Qui Vivra Verra (Ghebaly Gallery, 2010), Time will Tell (Chungking Projects, Los Angeles, 2009), If Through the Copper Woods You Pass (Eleven Fine Art Gallery, Londra, 2009), Shorn lambs fall behind (Mie Lefever Gallery, Ghent, Belgium Under 18, H’art Gallery, Bucureşti, 2008), Yellow Side of Glamour/Melted Guidelines are passé (Muzeul Brukenthal, Sibiu, 2008). Următoarea sa expoziție personală va avea loc la filiala din Berlin a Blain|Southern, în toamna acestui an. Site-ul www.theculturetrip.com îl listează pe Marius Bercea drept primul din “10 Artişti contemporani din România şi unde să-i găseşti” (Rich Francis), urmat de Adrian Ghenie, Alexandra Croitoru, Cristi Pogăcean, Ciprian Mureşan, Marius Cantor, Rudolf Bone, Şerban Savu, Victor Man, Zsolt Berszán. Lucrările artistului se află în colecții publice şi particulare din România, S.U.A., Marea Britanie.

Note: 1. Jean Grenier, Eseuri asupra picturii contemporane, Editura Meridiane, colecția “Curente şi Sinteze”, Bucureşti, 1972, pag. 251.2. Iacob Bogdan, Zooming in: Marks of Identity, Game of Contexts, “re-title”, 2009.

Leave a reply

© 2017 Tribuna
design: mvg