Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Mircea Arman, managerul revistei „Tribuna”, distins cu premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române

Mircea Arman, managerul  revistei „Tribuna”, distins cu premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române

La finele anului trecut, filosofului şi managerului revistei de cultură „Tribuna”, Mircea Arman, i-a fost decernat, din partea preşedintelui Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române pentru lucrarea Metafizica greacă, publicată în anul 2013 printr-o colaborare între Editura „Academiei” şi Editura „Tribuna”.

“Cartea conține o viziune nouă asupra filosofiei greceşti”

Filosoful ne aşteaptă pe scările somptuoasei sale locuințe din cartierul clujean Gruia. După ce păşim în apartament, ne atrage atenția biblioteca, principala piesă de mobilier din cameră, ticsită în special de cărți şi reviste de filosofie, tipărite în mai multe limbi străine. Despre Mircea Arman puțină lume ştie că a fost elevul filosofului Anton Dumitriu, care a scris numeroase pagini, elogioase, despre el, încă din 1986, în articole și mai multe scrisori publicate în Revista de Istorie şi Teorie literară. De asemenea, a „ucenicit” pe lângă Nicoale Steinhardt, pe care Mircea Arman l-a caracterizat drept unul dintre cei mai importanți filosofi ai generației sale. Explică filosoful, în debutul dialogului nostru: „Am muncit la această carte 25 de ani şi ea conține o interpretare inedită a filosofiei, iar redactorul meu de carte, Magdalena Bedrosian, mi-a mărturisit că munca la ea a fost o provocare fantastică şi că va fi o carte discutată pentru că sunt aspecte care sunt chiar regândiri ale interpretărilor lui Heidegger şi Hegel la această temă, asta însemnând de-a dreptul o viziune nouă asupra filosofiei greceşti. De asemenea, trebuie remarcat faptul că academicianul Gheorghe Vlăduțescu, cel mai mare specialist în filosofia greacă, a propus cartea pentru premiu, lucru care mă măguleşte. De asemenea, trebuie să ştiți că în lucrare contrazic aproape toate teoriile emise până în prezent despre metafizica greacă”.

„«Tribuna» şi-a recâştigat locul în rândul revistelor de cultură”!

Referindu-se la „Tribuna”, revista pe care o manageriază de trei ani – şi la care i s-a prelungit mandatul cu încă trei, până în 2019, în urma procesului de evaluare efectuat de Consiliul Județean Cluj – ne-a declarat următoarele: „Revista, înființată de Ioan Slavici în anul 1884, este cea mai reprezentativă publicație culturală din Ardeal, la cârma sa perindându-se, de-a lungul timpului, personalități de primă mărime, din rândul cărora îi pomenesc doar pe Dumitru Mircea, Augustin Buzura şi D.R. Popescu. Eu am schimbat toată ideea „Tribunei”, pe care am întâlnit-o la venire, de la apariția grafică până la faptul că am transformat-o într-o revistă de cultură, nu numai de literatură. Ideea lui Slavici a fost să facă din revistă o revistă culturală – şi a făcut-o. După D.R. Popescu și Augustin Buzura, fără să exagerez, sunt, după câte știu, singurul redactor-șef care a fost răsplătit cu un premiu al Academiei Române. De asemenea, în trei ani am reuşit să facem o revistă de cultură a Ardealului, care s-a impus pe piață, ceea ce înainte nu s-a întâmplat, noi neavând o distribuție națională. Până la venirea mea se vindeau în Cluj-Napoca maxim 10 exemplare, iar acum se vând circa 300-400 de exemplare în toată România, plus încă o sută şi ceva de abonamente, ceea ce astăzi nu e puțin lucru, pentru o revistă de cultură. De asemenea, găzduim în paginile noastre mari personalități, precum Acad. Nicolae Breban, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Eugen Simion, Acad. Alexandru Boboc, Acad. Gheorghe Vlăduțescu, Prof. univ. dr. Andrei Marga, Prof. univ. dr. Grigore Zanc, dar şi scriitori din toate provinciile istorice româneşti. De asemenea, am debutat mulți tineri şi talentați scriitori, precum: Francisc Ormeny, Diana Cozma, Raul Weiss, autori despre care se va mai auzi.”
Un proiect cu care Mircea Arman se mândreşte este cel al „Zilelor «Tribunei»”, prin care a reuşit să împlinească vechiul vis al lui Salvici, pentru o cultură națională. „Ca absolvent de Filologie şi Drept, eu văd lucrurile cu totul altfel decât managerii care au fost doar filologi şi care n-au cunoştințe de drept şi administrație. Acesta, consider că este un avantaj foarte mare în administrarea revistei”, şi-a încheiat Mircea Arman mărturisirile legate de activitatea revistei.

“Din păcate, societatea românească se îndreaptă spre nicăieri”

Cunoscut fiind faptul că filosoful a efectuat o vizită privată în S.U.A., anul trecut, am dorit să-i ştim punctual de vedere în privința unor fenomene globale şi despre rolul României în lume. „Cu prilejul vizitei mele la Washington, am frecventat, pe lângă mediile academice, și pe cele politice sau diferiți foști reprezentanți de marcă ai armetei sau marinei americane (amiralul Joe Sestak), şi peste tot mi s-a spus că România este un pilon important al N.A.T.O. În America, la ora actuală este un curent super-conservator, conservatorii vor lua, probabil, puterea şi toate problemele şi disputele de idei vor fi axate pe familie, pe religie, pe valorile așa-zis conservatoare în general”, arată filosoful. Referindu-se la mersul societății româneşti, managerul „Tribunei” consideră că, din păcate, societatea românească se îndreaptă spre… nicăieri, fiindcă avem de-a face cu o răsturnare a scării valorilor, de la cel mai mic până la cel mai înalt nivel, aşa că despre evoluție nu se poate vorbi, doar de un regres continuu. „De aceea, în acest peisaj anost, «Tribuna», este o oază de cultură într-un adevărat deşert; o altă problemă care mă frământă e faptul că la noi, spre deosebire de S.U.A., oamenii de afaceri nu se implică în susținerea culturii, ci rolul acesta rămâne statului. Pe când în S.U.A. sunt masive investiții în cultură ale oamenilor de afaceri, care se ridică la nivelul miliardelor de dolari! Aici, oamenii de afaceri investesc în fotbal şi paranghelii, nu în cultură. În antiteză, un om din sport, medicul Iuliu Mureşan, preşedintele C.F.R., este un exemplu de implicare în cultură: la stadionul clubului este expusă o lucrare ce ține de arta urbană aparținând unui mare artist brazilian, Adriano Castro, care a fost anul acesta oaspetele «Tribunei» atunci când revista noastra a organizat expoziția internatională «Tribuna Graphic». Dar, din păcate, exemplele de acest gen se opresc aici”.
Mircea Arman este autorul a mai multor cărți de filosofie. Amintim aici: Poezia ca adevăr şi autenticitate. O cercetare fenomenologică (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2004), Ființă şi Timp / Fiire şi timp (Sein und Zeit de Martin Heidegger, traducere din limba germană realizată împreună cu Dorin Gabriel Tilinca; Iaşi, Ed. Jurnalul literar, 1994; Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2002), O istorie critică a metafizicii occidentale (vol. I-II, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, lucrare în curs de elaborare urmând să aibă cinci volume), Despre divin, poetic si filosofic în gândirea presocratică (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2005). Lucrarea premiată de către Academie este singura carte despre metafizica greacă din cultura română.

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg