Consiliul
Județean Cluj

weekly magazine in english,
romanian and italian

O contribuție importantă la istoria învățământului blăjean

O contribuție importantă la istoria învățământului blăjean

 

 

AnaTatai, Cornel Tatai-Baltă
Anuarul Liceului de Băieți Greco-Catolic din Blaj,
1853-1945
Editura Altip, 2017

 

Faima culturală a Blajului se datorează, în principal, Școlilor sale, primele școli sistematice de un grad mai înalt în limba română.
Istoria lor a fost cercetată mai ales sub raportul contribuției la istoria și filologia română, dascăli și elevi ai acestor școli, prestigioase instituții au fost, mulți dintre ei, personalități proeminente care au ilustrat aceste domenii. E suficient să amintim contribuția dascălilor Blajului la întemeierea Astrei (1861) și a Academiei Române (1867).
Pentru studiul istoriei și istoriei literare un auxiliar prețios îl reprezintă cercetarea presei. Profesorul Iosif Pervain care a ținut prin anii ’60 ai secolului trecut un curs de istoria presei românești la filologia clujeană, recomanda stăruitor celor care se vor dedica cercetării în aceste domenii studiul periodicelor românești, o cronică vie a evenimentelor din trecutul istoric. Din șirul periodicelor (nu numai blăjene), neglijate au fost până acum anuarele școlare. În Dicționarul presei românești (două ediții, 1987, ediția I și 2004, ediția a II-a) de I. Hangiu, ele nu sunt nici măcar menționate. Anuarele școlare, așa cum le arată numele, sunt cronica unei școli pe un an de învățământ. Pe lângă probleme de organizare și legislație școlară, ele cuprind și articole și studii cu teme variate. De aceea autorii acestui studiu sunt îndreptățiți să încadreze anuarele școlare blăjene în amplul tablou istoric al presei scrise sau tipărite în orașul Școlii Ardelene. Presa blăjeană pe lângă o lângă o istorie mai mult decât seculară, are în câteva domenii culturale meritul pionieratului: aici apar primele reviste școlare manuscrise; aici apare prima publicație periodică tipărită cu litere latine (Organul luminării/ Organul național); prima publicație de filologie și istorie literară, tipărind preponderent scrieri și documente istorice și literare inedite, Arhivu pentru filologie și istorie, 1867, fiind într-un fel precursoarea revistei Manuscriptum de azi, Musa română a lui Iacob Mureșianu – prima revistă de muzicologie; Economul lui Ștefan Pop, prima revistă de cultură economică din spațiul românesc; Comoara satelor a lui Traian Gherman, prima revistă de folclor din Transilvania. Arhivu… lui Cipariu și Cultura creștină sunt reviste care impun prin ținuta științifică și au fost apreciate de cercetătorii acestor domenii.
Anuarele au constituit publicațiile în care dascălii Blajului și-au tipărit operele lor, – reluate apoi în extrase sau în cărți propriu-zise: așa unele studii despre latinitatea limbii ale lui Cipariu, studiile istorice ale lui Augustin Bunea sau studiile geografice și etnografice ale lui Ștefan Manciulea.
Autorii grupează aceste articole tematic, dar mai întâi subliniază că o contribuție deosebită în aceste anuare revine lui Timotei Cipariu, eruditul director al liceului blăjean timp de peste două decenii. Răsfoirea anuarelor prilejuiește o semnificativă sistematizare și comentare a lor: istoria Transilvaniei și limba și literatura română – cele două contribuții esențiale ale programelor școlare din învățământul blăjean, dar și literatură universală, științele naturii, istoria școlilor din Blaj. Anuarele evidențiază prin succinte medalioane, la date aniversare sau comemorative personalitățile care au onorat catedrele sau conducerea acestor școli: Timotei Cipariu, Ion Micu Moldovan, Augustin Bunea, Alexandru Ciura, Iacob Mureșianu, Ion Pop Câmpeanu.
În perioada investigată, Școlile Blajului au traversat momente dificile: pericolul introducerii învățământului în limba maghiară în aceste școli de veche tradiție românească, Revoluția de la 1848, Primul Război Mondial – momente pe care profesorii și conducerea școlii s-au străduit să le depășească fără traume educative majore.
Trecând peste aspectele specifice anuarelor școlare, care au fără îndoială importanța lor, într-o istorie a învățământului blăjean (personal didactic, plan de învățământ, populație școlară, activități instructiv educative, în cadrul cărora sunt prezentate societatea de lectură, reviste ale elevilor, serbări, aniversări etc.), capitolul Mijloace de învățământ evidențiază modernitatea școlilor blăjene, pentru că în perioada investigată ele dispuneau de o bibliotecă valoroasă, muzee, cabinete, laboratoare, săli de specialitate. O mențiune aparte merită Grădina botanică, prima grădină botanică pe lângă o instituție școlară din Europa. Școlile Blajului mai aveau și un „observator meteorologic”, iar pentru sănătatea elevilor – un cabinet medical.
Cele peste 70 de pagini de anexe reproduc file interesante din aceste anuare, accentuând caracterul documentar al studiului semnat de soții Ana și Cornel Tatai-Baltă, și răsfoirea
lor dă cititorului sau cercetătorului actual
impresia că are în față versiunea originală a anuarelor.

Leave a reply

© 2017 Tribuna
design: mvg