Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

O „metodologie a analizei traducerii”. Studiu de caz: Romanian Review/ Revue Roumaine

O „metodologie a analizei traducerii”. Studiu de caz: Romanian Review/ Revue Roumaine

Cătălina Iliescu-Gheorghiu este un nume care face cinste în lume mediului academic românesc și școlii românești de filologie. Absolventă a Universității din București, profilul Filologie spaniolă și engleză, promoția 1989, stabilită în Spania, din 1990, Cătălina Iliescu-Gheorghiu este conf. dr. la Universitatea din Alicante, Departamentul de Traductologie, acolo unde, în 2005, a reușit să impună în studiu limba româna, nu ca opțiune, ci ca limbă de profil, a treia limbă străină la Traducere şi Interpretariat, aprobată de Ministerul Educaţiei din Spania. În prezent, ocupă funcția de prorector al Universităţii din Alicante.
Despre lăudabilul parcurs profesional, despre activitățile organizate de-a lungul timpului pentru promovarea culturii române în Spania, în cadrul universitar dar și al asociației pe care a înființat-o (ARIPI – Amigos de Rumania para la Inicitativa y Promoción de Intercambios Culturales), despre alte misiuni în care se implică (mă întrebam când mai găsește timp!) – interpret de conferințe, traducător legalizat, traducător literar – mi-a vorbit în interviul pe care l-am realizat împreună, cu câțiva ani în urmă, publicat în Tribuna și inclus în cel de-al doilea volum al Biografiilor exilate (Ani Bradea, Țara de la capătul drumului. Biografii exilate, Editura Tribuna, 2020).
Cătălina Iliescu-Gheorghiu este, de asemenea, autoarea mai multor volume din domeniul traductologiei, printre care: Introducción a la Interpretación. La modalidad consecutiva (2000, 2005, 2006, 2009), Introducere în interpretariat (2006), Traducerea textului dramatic (2009), Un model polisistemic de analiză comparativă a textului dramatic din perspectiva traductologiei descriptive (2018) etc., este coautoare, împreună cu profesorul José Lambert, a volumului Universe-Cities as Problematic Global Villages.
În 2022, prestigioasa Editură Peter Lang GmbH (Internationaler Verlag der Wissenschaften) din Berlin a publicat lucrarea Cătălinei Iliescu-Gheorghiu, Metodología de análisis traductológico. El modelo Lambert-Van Gorp y su aplicación a una revista de propaganda cultural durante la Guerra Fría (Metodologia analizei traducerii. Modelul Lambert-Van Gorp și aplicarea lui la o revistă de propagandă culturală în timpul Războiului Rece), o cercetare revizuită inter pares. Cartea aduce o contribuție importantă traductologiei, ca disciplină universitară relativ tânără, care studiază o activitate străveche de comunicare interumană și care nu oferă și nu poate oferi explicații imuabile, nu identifică teorii universal valabile, oferă doar interpretări influențate de contextul temporal și spațial în care se produc. Consider că cercetarea românească a rămas puțin în urmă în privința sistematizării și publicării în volume a materialelor ce țin de teoria traducerii. Cu atât mai mult, cărțile publicate de Cătălina Iliescu Gheorghiu (în limba română, dar și cele care ar putea fi traduse în limba română, precum lucrarea de față) se evidențiază în context.
Metodologia analizei traducerii. Modelul Lambert-Van Gorp și aplicarea lui la o revistă de propagandă culturală în timpul Războiului Rece – cum ar putea suna titlul lucrării în limba română (a fost publicată în limba spaniolă) – s-a născut, după cum spune autoarea în Preambul, cu dublu scop. La nivel teoretic, își propune să ofere o lectură nouă, contextualizată, a modelului Lambert-Van Gorp de analiză comparativă a traducerii, plasându-l în peisajul cercetării actuale în domeniu, iar celălalt scop, de natură practică, este acela de a ilustra aplicabilitatea acestui model polisistemic la un caz concret, mai precis la evoluția unui instrument de propagandă culturală, o revistă alcătuită în întregime din traduceri, în mare parte literare, publicată în România în timpul Războiului Rece și trimisă prin Ministerul Afacerilor Externe în țările capitaliste. Cartea este structurată în două părți independente, dar, în același timp, complementare. Prima este axată pe cadrul teoretic translațional, care cuprinde modelul analitic propus, iar cea de-a doua, practică, acoperă analiza revistei de propagandă culturală Romanian Review/Revue Roumaine, exponent al utilizării traducerii în scopuri ideologice de către puterea politică, parte a unui program național de creare și circulație a imaginii într-o perioadă istorică largă, care acoperă peste patruzeci de ani de regim comunist. Având în vedere că revista nu a dispărut odată cu căderea regimului totalitar, persistând până în 2008 și încorporând schimbări de ideologie, structură și stil, în această analiză este inclusă și o descriere a primului deceniu postcomunist pentru a observa reflectarea consecinţelor politico-economice în extinsa tranziţie democratică prin care avea să treacă România. Autoarea își propune să demonstreze că prin traducere pot fi detectate linii politice și acțiuni de propagandă întreprinse la nivel statal (și uneori suprastatal) care nu au fost comunicate explicit de către conducătorii vremii, dar care, prin traducere, analiză, este posibil să fie descoperite a posteriori. De asemenea, lucrarea dorește să ilustreze viabilitatea modelului de analiză a traducerii conceput de Lambert și Van Gorp la mijlocul anilor optzeci, folosind ca studiu de caz o revistă de propagandă culturală de lungă durată (1946–2008). Pentru a ilustra nivelul macrosistemic de analiză în modelul Lambert-Van Gorp s-a pornit de la compararea versiunilor engleză și franceză ale unui text teatral în limba română de Marin Sorescu, ambele publicate de revista menționată în 1980.
Având în vedere activitatea extinsă a revistei (pe parcursul apariției sale de peste șaizeci de ani) au fost comparate două decenii foarte sugestive, anii optzeci (ultimul deceniu al dictaturii) și anii nouăzeci (primul după căderea totalitarismului). Este evidențiată în prima jumătate a anilor ’80 opacitatea revistei în ceea ce privește redactorii, traducătorii, deși, la sfârșitul deceniului, revista a scos la iveală numele traducătorilor, ale celor din comitetul editorial și ale altor figuri implicate în procesul de publicare. Este de asemenea perioada în care cultul personalității liderului se intensifică, așa că se observă, în mod regulat, inserarea portretului lui Nicolae Ceauşescu. În a doua jumătate a anilor ’90 este evidentă încercarea revistei de a-și realiza propria personalitate printr-o etichetă vizuală capabilă să funcționeze ca un nume de marcă, definind și identificând produsul.
Cătălina Iliescu-Gheorghiu a consultat pentru lucrarea sa colecția completă a publicației Romanian Review/Revue Roumaine de la Biblioteca Academiei Române, inserând în paginile cărții fotografii ale unor exemplare, coperți sau fragmente. De asemenea, Bibliografia impresionantă trimite la peste o sută de titluri studiate. Vorbim despre o lucrare științifică atent documentată, venită să îmbogățească un domeniu care studiază deopotrivă teoria și practica traducerii în toate formele ei (verbală, scrisă, generală sau specializată), dar care valorifică îndeosebi un aspect esențial al traducerii: implicațiile culturale. Traducerea fiind, până la urmă, o formă a scriiturii, care transformă tot mai mult o activitate de mediere eminamente lingvistică într-o modalitate creativă de (re)scriere a textelor.

Leave a reply

© 2025 Tribuna
design: mvg