Ediția a XV-a a Festivalului Internațional de Film Transilvania, cel mai mare festival de film din România, a adus o selecție de producții de calitate din 64 de țări. În diferite secțiuni au fost prezentate 248 de filme. În cadrul secțiunii, Zilele Filmului Românesc a fost prezentată și producția Orizontul (2015), în regia lui Marian Crișan.
Filmul reprezintă povestea unei familii (soț și soție), care, din dorința de a avea condiții materiale mai bune, pleacă din oraș devenind întreprinzători. Ei administrează o cabană situată în Munții Apuseni, între Turda și Băișoara, într-o a zonă montană frumoasă, însă greu accesibilă pentru turiști. Cu toate acestea ei sunt foarte optimiști. Cabana este aranjată modern, atenția cuplului îndreptându-se spre satisfacerea dorințelor turiștilor. Cuplul consideră că frumusețea naturii, calitatea serviciilor oferite în cabană vor atrage turiștii. La început se pare că în cabană se desfășoară a viață normală.
Lucian, soțul (András Hatházi), este un om tăcut, cu mișcări lente, dar bun observator. El manifestă curiozitate față de evenimentele petrecute în zonă, observând astfel tăierea ilegală de păduri. Ajunge la concluzia că, tot ce se întâmplă în cabană și pe munte este controlat de capul mafiei tăierilor ilegale de păduri (Zoli – Zsolt Bogdán). Imaginile reflectă modul în care reacționează autoritățile locale la transportul de bușteni și legăturile cu mafia locală. Lucian ajunge în capcana infractorilor. În vederea protejării familiei el devine agresiv.
Scenariului este inspirat din nuvela Ioan Slavici – Moara cu noroc (1881). Regizorul, Marian Crișan nu dorește să ecranizeze textul, ci o adaptare modernă a nuvelei în România de azi. Filmul menține replicile și principalele scene din nuvelă, dar pune în centrul atenției acțiunea și finalul. În această zonă izolată, mulți consideră că mafia domnește, că legea nu contează și nu are putere de acțiune. Conflictul creat generează violențe.
Filmul Orizont este un „thriller minimalist”, spune regizorul. Este o poveste universală, exprimă relațiile etern umane. Filmările au fost făcute în zona Turda-Cheile Turzii şi în câteva sate din zona de munte. Au durat 30 de zile.
Filmul pune întrebarea: ce poate să facă un om șantajat? Și pentru cine? Ultimele imagini reflectă acțiunea de răzbunare a omului șantajat, care-l ucide pe șeful mafiei și dă foc cabanei, după care participă la procesiunea nopții de Paști.

Hatházi András (Lucian) prezintă convingător figura omului care pentru apărerea familiei ascunde informații reale în fața autorităților despre capul mafiei. Observăm evoluția psihică a omului șantajat. La început refuză să plătească ”băieților”, până la urmă cedând șantajului. El se folosește de măiestria actoricească în formarea personajului. Cu privirea lungă, interiorizată, comunică adevărul. Suntem martorii procesului prin care un om cinstit, cu bune intenții, în urma șantajului, a presiunii exterioare, devine criminal.
Andra (Rodica Lazăr) prezintă sugestiv lucrurile mărunte care duc la corupție. Ea prezintă expresiv ambiguitatea personajului: vrea să obțină profit prin ocolirea legilor, cu toate că este o persoană cinstită.
Bogdán Zsolt (Zoli) întruchipează persoana fără scrupule, care cu folosirea metodelor de șantaj și intimidare domnește în zona montană. Atitudinea lui agresivă generează frică în comunitate.

Marian Crișan face parte din noul val românesc. Este cunoscut nu numai de publicul din România, dar și peste hotare, devenind renumit prin scurtmetrajul Megatron (2008), distins cu Premiul Palme d’or la Festivalul Cannes în același an, respectiv Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la Stockholm. Filmul Morgen (2010) a câștigat Premiul Special și Premiul Juriului Ecumenic a Festivalului de Film din Locarno. Orizont a avut premiera mondială (2015) în Tallinn în cadrul Festivalului Black Nights Film.

TIFF-ul are un rol deosebit în conștientizarea valorilor artistice ale filmelor românești, a promovării acestor producții, formării și reînnoirii limbajului cinematografic. Se formează un public doritor de a viziona aceste filme. Dovadă, la multe filme românești biletele sunt cumpărate cu câteva zile înainte de prezentare. De-a lungul anilor s-a format și s-a dezvoltat infrastructura cinematografică modernă, conform noilor cerințe ale secolului.
Prezența cineaștilor cu renume mondial la TIFF – anul acesta: Iain Smith, unul din cei mai influenți producători de filme europene, regizorul japonez Sion Sono, Richard Pena, profesor la Columbia University, Wieland Speck, directorul secțiunii Panorama a Festivalului de la Berlin și alți reprezentanți ai cineaștilor –, întâlnirile, dezbaterile, workshopurile organizate îşi pun amprenta asupra deschiderii noilor posibilități în lumea cinematografică, reînnoirii limbajului cinematografic.
Efectele educării publicului se simte în tot parcursul festivalului, de la alegeri de filme, la dezbateri, la actul de creație cinematografică.
De asemenea, programul „10 pentru film” este foarte valoros. Programul își propune să promoveze figuri noi în filmul românesc. Se referă la acei actori talentați care s-au remarcat în teatru, dar nu au avut șansa afirmării în cinema-ul românesc. La întâlnirea cu reprezentanții mediei, actorii au vorbit despre experiența pozitivă obținută la workshopuri și la filmări, la întâlnirile cu cineaști.