Este în pregătire o nouă reformă universitară în Statele Unite ale Americii. După ce a preluat și a făcut o sinteză nouă între tradiția colegiilor englezești și universitatea humboldtiană, America nu a contenit să aducă formule noi de universitate. Universitatea axată pe cercetare, universitatea antreprenorială, universitatea creativă sunt modelări care s-au răspândit în întreaga lume. Ce aduce nou reforma americană ce se pregătește, vom aborda cuprinzător în alt loc, spre a face loc întrebării simple: cum se poziționează România în acest context al schimbărilor majore?
Lucrând, împreună cu un grup de colegi, la proiectul Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița, a trebuit să ne punem această întrebare și să o dezlegăm ținând cont de starea de lucruri din România. Nu se pot transplanta ca atare soluții din altă parte, iar când se face transplantul rezultatele sunt îndoielnice. Trebuie învățat, firește, din experiențe mai bune, dar aceasta nu te dispensează, dacă vrei soluții responsabile, de a elabora răspunsuri proprii. Am mai argumentat această optică nu de mult (vezi Andrei Marga, Anii înnoirii. Reforma universității clujene, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2015; Andrei Marga, Reforma modernă a educației, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2016), încât nu detaliez mai mult.
Răspunsurile celor care au lucrat la proiectul menționat vor fi publicate într-un volum distinct, care va reliefa până la capăt ceea ce este abordare nouă. Datorită obiceiului plagierii, din jurul nostru, unii colegi au socotit, pe drept, că publicarea întregului proiect ar trebuit rezervată unui moment ulterior.
Nici atunci când proiectezi o nouă universitate nu poți să faci ruptura pe cât ai vrea cu ceea ce este, mai cu seamă că la noi tropismul este spre a privi cu suspiciune și a întâmpina cu răutăți eforturile de inovare și schimbare. Aduc însă în față felul în care s-a gândit și direcția în care s-a lucrat la solicitarea și cu susținerea autorităților locale din județul Bistrița-Năsăud și municipiul Bistrița, așa cum am abordat eu aceste lucruri. Alți colegi își vor exprima, la rândul lor, contribuții pe care vor să le facă publice.
Argumentele principale ale înființării Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița sunt multiple și obiective. Le redau întrucât ele sugerează optica abordării mele.
România actuală are multe universități, dar de calibre extrem de diferite, încât unele sunt socotite, pe bună dreptate, îndoielnice. Peste toate, așa cum arată lucrurile în ultimii ani, în țara noastră continuă o sesizabilă lipsă de rezultate în a scoate sistemul universitar existent dintr-o criză extinsă și profundă și o stagnare în idei consumate.
În acest sistem se petrec fenomene grave, semnalate opiniei cetățenilor și devenite de largă notorietate, precum: neputința de a întreține cu idei și proiecte specializate o politică a dezvoltării durabile a țării; comercializarea fără precedent de lucrări de diplomă și de doctorat și extinderea plagiatului; scăderea, semnalată de tot mai numeroși angajatori, a calității absolvenților; reducerea valorii vârfurilor profesorale ca urmare a eronatei înțelegeri a specializărilor și criteriilor birocratice și arbitrare de evaluare; nepotism pe scară fără precedent în istoria modernă a țării; emigrarea crescândă a absolvenților valoroși de liceu, în căutarea unor șanse mai bune de studiu; stagnarea inovației universitare la un nivel redus; mimarea adaptării la lumea actuală; izolarea în raport cu tendințele internaționale; nemulțumirile sporite ale populației cu privire la starea universităților.
Manifestările multor absolvenți de universități principale în calitate de responsabili la nivelul țării, lipsa de răspundere și ineficiența acestora denotă lacune grave de pregătire, de comportament, de educație și de caracter. Unii încalcă legea chiar dacă răspund de aplicarea ei, alții nu pot scoate din neajunsuri sectoarele pe care le conduc, alții nu au decât ideile comune, unii nu pot concepe legi ale domeniului, alții nu știu să facă reformele la care s-au angajat
Nu se întrevede nici o șansă de a scoate universitățile românești din criza actuală, care contribuie la prelungirea sărăciei și a dificultăților vieții din țară. Dacă suntem realiști, atunci nu putem să nu observăm că în ultimii cinci ani nu s-a propus, de către responsabilii universitari, nici o soluție nouă la neajunsurile tot mai evidente. La o examinare lucidă, în raport cu situația ce s-a creat și cu nevoile României, soluțiile în curs și deciziile responsabililor gestionează, dar nu inovează destul, izolează universitățile, dar nu pot declanșa curente culturale în societate, consolidează un mandarinat, dar nu generează creațiile de care este nevoie. În acest context, singura soluție viabilă ce rămâne realistă este crearea unor universități pe baze sănătoase și profilarea cât mai multora dintre cele existente în raport cu asemenea baze.
Orașul Bistrița este adecvat din toate punctele de vedere – istoric, economic, logistic, cultural, al relevanței – pentru a lua inițiativa înființării Universității „Liviu Rebreanu” din multe rațiuni. Evoc câteva dintre acestea.
Bistrița dispune la această oră de unități de învățământ superior autorizate și acreditate legal. În 1997, în cadrul unei acțiuni de extindere a învățământului superior de bună calitate și de întâmpinare a nevoilor de dezvoltare ale regiunilor țării, s-a creat Colegiul Universitar din Bistrița, ca parte a Universității Babeș-Bolyai. Perspectiva enunțată atunci, cum atestă documentele timpului, era ca aceste colegii să devină, în funcție de performanța lor, de sine stătătoare și să nu fie o povară pentru universitățile din care fac parte în mod provizoriu. După câțiva ani s-a înființat Colegiul Universitar Năsăud, unitățile Universității Tehnice din Cluj-Napoca au înființat unități care au sprijinit dezvoltarea industrială a Bistriței. Legea educației (2011) a redenumit toate „colegiile universitare” în mod impropriu „extensiuni” și le-a redus relieful.
Aceste unități aflate la Bistrița ar putea fi reasamblate, împreună cu noi unități, într-o Universitate. Dar, așa cum s-a precizat de la bun început, înființarea Universității „Liviu Rebreanu” ar fi facilitată de reamplasare, dar nu este dependentă de reamplasarea acestor Extensii. Specializările ce ar urma să consacre o nouă universitate nu includ ceea ce este acum în Extensii deoarece este depășit de nevoile regiunii și ale României și consumat sub toate aspectele. Universitatea „Liviu Rebreanu” nu cultivă specializări ca scop în sine. Orice instituție universitară trebuie să se primenească radical din când în când.
Bistrița poate reuni un corp didactic de start ce poate fi consolidat cu numeroși profesori efectiv de vârf din țară și din afara țării, care ar contribui la asigurarea demarării unei noi universități, satisfăcând la un nivel profesional înalt cerințele legale. Se poate prezenta, deja la ora de față, o listă cu profesori care se încadrează în criteriile legale de valoare profesională, productivitate științifică și vârstă și care doresc să lucreze la Bistrița. Urmează, desigur, ca, în continuare, să se desfășoare selecția corpului didactic conform prevederilor legale, dar ferind instituția de compromisurile grave care afectează din nou multe universități din țara noastră.
Bistrița dispune de fundalul cultural și științific datorat unei tradiții relevante. În fond, este județul din care s-au ridicat Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Iuliu Hossu, Nicolae Bălan, Grigore C. Moisil, Tudor Drăganu și numeroase alte vârfuri în cultura națională. Dintre județe, județul din jurul municipiului Bistrița a dat, proporțional, cei mai mulți intelectuali cu adevărat de vârf în istoria țării. Bistrița nu este deloc, sub orice aspect care contează drept premisă a unei universități, sub nivelul multora dintre orașele universitare actuale din România.
Bistrița dispune de fondul de carte (biblioteci și arhive), de infrastructura didactică, de infrastructura de practică, de bazele sportive și de restul componentelor indispensabile unei universități. Bistrița dispune de o industrie dinamică, legată de ramuri inovative, de o agricultură plină de posibilități, de interacțiuni dezvoltate cu lumea, care cer personal calificat la nivel universitar. Județul dispune de o rețea de licee de bună factură, ai căror absolvenți ar putea avea șanse în plus la o asemenea universitate. Bistrița este atrăgătoare pentru cooperări internaționale prin tradiție, prin personalități care pot fi implicate și potențial de dezvoltare academică. Așa cum arată lucrurile în clipa de față, se poate asigura, de la început, sprijinul unor autorități universitare din SUA, Italia, Franța, Germania pentru a organiza Universitatea din Bistrița.
Municipiul Bistrița și județul Bistrița Năsăud înregistrează o dezvoltare intensă și cuprinzătoare – industrial, în agricultură și valorificarea produselor agricole, zootehnie, silvicultură, educație, cultură, sănătate și sport – care este competitivă și de natură să facă posibilă crearea unui nou nivel al studiilor și pregătirii personalului specializat de care este nevoie – cel al Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița. La orice analiză lucidă, este limpede că profilarea mai departe și competitivitatea municipiului și zonei, în spațiul național și european, reclamă înființarea acestei instituții.
Desigur, însă, că mai mult decât argumentele înființării contează proiectul. Universitatea „Liviu Rebreanu” prezintă și pune în aplicare o listă de specializări în cea mai mare măsură nouă în raport cu cele existente, care corespunde nevoilor de dezvoltare tehnologică, economică și social-culturală a județului, regiunii și țării. Universitatea din Bistrița înnoiește semnificativ specializările existente în România și contribuie la a înlătura balastul în materie de specializări, care s-a adunat în universitățile din țară în cursul anilor.
Ce aduce efectiv nou Universitatea „Liviu Rebreanu” din Bistrița în raport cu cele existente în țară? Este vorba de cel puțin cinci realizări ce se regăsesc în programele didactice, de cercetare și în rețeaua de interacțiuni cu mediul înconjurător economic, social, administrativ și cultura. Anume: a) o listă a specializărilor adusă la zi în raport cu nevoile dezvoltării regionale și naționale; b) selecția meritocratică a personalului didactic și nedidactic; c) organizări și management de ultimă oră; d) un profil universitar nou și orientat spre cercetare, inovație și creație; e) punerea în mișcare la un nivel nou a energiilor și talentelor din regiune și din țară.
Odată cu înființarea Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița nu este vorba de o universitate care să imite ceea ce fac universitățile existente, ci de o universitate care să fie o veritabilă locomotivă a dezvoltării regionale și naționale. Specializările ce se organizează de Universitatea din Bistrița vor fi în mare măsură noi, spre a satisface nevoile de pregătire resimțite în cursul dezvoltării și a contribui la scoaterea din criză a învățământului superior din țară. Și din acest punct de vedere este vorba de o universitate care să fie înainte de toate utilă în raport cu nevoile de dezvoltare ale regiunii și ale țării. Un fapt este limpede pentru orice analist lucid: dacă economia, administrația, cultura din Bistrița-Năsăud vor să fie susținute cu personal propriu-zis calificat, este nevoie nu doar de „extensiuni”, care funcționează în România de astăzi până și la sate, ci de o Universitate la Bistrița.
Finanțarea Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița urmează să se realizeze în condițiile sistemului de finanțare a universităților de stat aflat în vigoare, în care se și realizează. Având în vedere schimbările ce au loc în Uniunea Europeană în materie de finanțare a universităților, Universitatea din Bistrița va putea introduce soluții de finanțare mai eficace și mai favorabile unei instituții de performanță.
Facultățile și specializările cu care debutează Universitatea Liviu Rebreanu din Bistrița țin cont de condițiile înființării. Ulterior, Senatul, Rectoratul și corpul academic vor lua decizii conform legii. Pentru susținerea cercetării științifice din centrul Bistrița se înființează trei Institute în profilul internațional al R&D – Cercetare și Dezvoltare.
Facultățile și specializările de pornire (din motivele arătate, lista completă a specializărilor se pune în discuția publică la ora încheierii Dosarului de autorizare și aprobare) sunt următoarele: Facultatea de Turism, Economie și Administrație, cu specializările Antreprenoriat; Turism și ospitalitate; Economie și finanțe; Economie și limbă germană; Economie și limbă chineză; Economie și limba italiană, etc. Facultatea de Științe Tehnice și Agricultură, cu specializările Construcția de mașini; Ingineria materialelor; Ingineria comunicațiilor; Eco-Dezvoltare; Agricultură; Pomicultură și Viticultură, etc. Facultatea de Educație, Cultură și Sport cu specializările Antropologie și rezolvări de conflicte; Limbi moderne și cooperări internaționale; Studii românești și management cultural; Sport, etc.
Institutele de cercetare în profilujl R&D ce se înființează la Bistrița sunt: Institutul de Dezvoltare Durabilă; Institutul de Valorificare a Moștenirii și Management Cultural; Institutul de Cercetare a Competitivității.
Oriunde s-au înființat universități, autoritățile locale au avut rolul crucial și au luptat cu orice dificultate. Universitatea “Liviu Rebreanu” se înființează la inițiativa autorităților locale, pe baza unui sprijin din partea comunităților economică, financiară, culturală din Bistrița Năsăud. Numai autoritățile locale pot aloca baza materială a operării Universității din Bistrița. Numai autoritățile locale pot asigura suportul instituțional al unei universități publice.
În România se argumentează acum, inclusiv la nivelul unor universități existente și la cel al unor autorități centrale, că sunt prea multe universități. Într-adevăr, sunt prea multe într-unul și același centru, dar nu sunt prea multe în teritoriu. Sunt prea multe care se imită una pe alta, încât creativitatea este slabă. Sunt prea multe care cultivă specializări de dragul unor persoane, dar nu pot susține economia, industria și cultura locală. Sunt prea multe, căci performanțele lor sunt de fapt modeste. Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistrița este o inițiativă salutară care dovedește că universitățile nu sunt nici povară, nici lux, nici oaze de refugiu, ci locomotive ale dezvoltării – ceea ce este esențial.
Așa cum Primarul Municipiului Bistrița a precizat și în declarația de presă din 13 iunie 2017, autoritățile locale au luat inițiativa înființării Universității “Liviu Rebreanu” la Bistrița. S-a constituit Grupul de inițiativă și proiectare în forma unui grup deschis, la care poate adera orice cetățean care dorește să contribuie la proiect și implementare. Rezoluțiile Grupului s-au adoptat cu participarea autorităților locale.
Opțiunile și rezoluțiile fiind publice, pe măsură ce elaborarea proiectului a înaintat, a început discuția publică. Covârșitoarea majoritate a celor care s-au exprimat salută inițiativa și proiectul. S-a creat un curent de susținere de către personalități din țară și din străinătate, cu sau fără origini bistrițene.
Este de așteptat să fie diferite opinii. Orice opinie, oricare ar fi, dacă este de bună credință și contribuie la un pas înainte, este de salutat. Întrucât suspiciunile și zvonurile nefondate întrec, din păcate, ca de obicei, discuția serioasă, este de precizat că nici unul dintre cei care și-au asumat răspunderi în elaborarea proiectului nu și-a exprimat dorința să ocupe posturi și funcții. Fiecare dintre responsabilii proiectului are invitații de predare la numeroase universități din țară și din afară și oferte de a fi rector, decan, director sau orice. Nu totul pe lume se face pentru funcții, posturi, bani! Grupul de inițiativă și proiectare nu face nicidecum vreo selecție pentru posturi sau funcții. Competența oricărui om se cuvine fructificată. Ocuparea de posturi și funcții nu se va face decât meritocratic, în conformitate cu prevederile legale.
Nimeni nu poate lua dreptul unui municipiu și al unui județ de a iniția proiecte potrivite pentru propria dezvoltare. Universitatea “Liviu Rebreanu” poate ridica în timp scurt nivelul tehnologic, economioc, administrativ și cultural al întregii regiuni.
Nimeni nu are monopolul calității universitare. Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistrița oferă, în cadrul legal existent, un proiect salutar în actuala criză a universităților din România. Față de tentația care există, din păcate, la unele universității publice din țara noastră, de a recurge la rigiditate administrativă pentru a apăra soluții ce nu dau rezultate, Universitatea “Liviu Rebreanu” vine cu idei noi, voință de cooperare și deschidere spre societate și solicită examinarea proiectelor prin prisma valorii, nu doar a criteriilor administrative.
Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistrița onorează, prin numele patronului cultural ales, unul dintre cei mai iluștri creatori din cultura română, care a dobândit notorietate internațională prin validarea universală a operei sale. Înființarea ei depinde acum de angajamentul autorităților locale și de înțelegerea nevoii de inițiative noi și profund utile din partea autorităților naționale.