S-a născut la 18 iunie 1950 în localitatea Nowy Wiśnicz. Este unul din marii artiști polonezi cu preocupări și realizări pe multiple planuri: sculptură, grafică, desen, ceramică, artă monumentală, poezie, profesor la Academia de arte plastice de la Cracovia. Albumele de poezie publicate ne arată nu numai valențele artistice ale liricii sale, cât și angajarea în promovarea culturii poloneze în țară și peste fruntariile ei. Pentru „Mica Romă” – cum a denumit Eminescu Blajul, a realizat un impunător monument al Papei Ioan Paul al II-lea, concetățean al său, care așteaptă dezvelirea.
Czesław Dżwigaj se manifestă ca un promotor al creației brâncușiene în Polonia, mai recent și al poetului din Lancrăm. În 2017 i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității
”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Forța tăcerii la Blaga

în tăcere crește a slovei putere
în tăcere mai puternic viața o simțim
și tot mai produndă în noi o regăsim

forța ideii în tăcere se naște
din ea a fost luată pentru a se crea Omul
fapta și adevărul

la Sebeș am realizat că
liniștea plaiurilor sale Blaga le-a cântat
privind la conturul munților Carpați

ecoul vibrant din versurile sale
într-o triadă își află de-acum locul:
”adevărul, binele, frumosul”.

Necruțătorilor

Voi cei la biserică neduși
Voi zilnicelor căzături
voi nespovediților
scăldați în aura strămoșilor
cu capul plini de aiureli, tăinuieli și trădări
scălați în roua neputinței
vrăjiți de înșelătoare orizonturi
barzi ai rațiunii urii
și-ai adevărului la gunoi azvârlit
pe noi nu ne-nșelați cu ceața neîmpăcării
și nu ne cumpărați cu-un litru de mătrăgună
Noi în vâltoarea pierzaniei înfloritoare nu ne aruncăm
demni de strămoși ai Marelui Spirit rămânem
în luminile Luceferilor
cari în aburii speranței se zbat
conștienți de vină, auzim glasurile răzmeriței
care sărăcie naște
porțile deschise fiind-ne proslăvite
nu pierdeți din ochi Patria în care v-ați născut
asupra căreia veghează Dumnezeu cel Atotputernic.

Lucian Blaga

puternic l-am cunoscut dimineața
în picături cristaline de rouă
la obârșii și la Cluj-Napoca

mi-a zâmbit în strofele poemelor
cu bucuria păsării care nu ară
dar cântă croind așa o dragoste rară

stătea în penumbră spre a-mi evita privirea
de parcă ar fi făcut cândva milităria
în slujba Majestății Sale Împăratul

zenitul gândului său rămâne Patria
cea din depărtare și care pare tot mai luminată
cu gândul veșnic la a ei soartă

crezi că tăcând nimic n-a apreciat
dar în spațiul poeziei sale
rațiuni de stat a anticipat

La Sebeș în 2017

dimneața părea a fi din catifea
turturelele gângureau mai melodios
cu cântecul voios al unor cocoși
și strofe recitate de tineri actori

fără lacrimi în ochi
cu rime împletite la întâmplare
sinse în roua din soare
vindecând sufletele celor care le ascultau

ascultători care gândesc la fel
simt la fel
iubesc la fel

grăunte al pământului – cuvântul
un imn tainic al poeziei

Festivalul Internațional Lucian Blaga

Polonez – Român

Lui Nicolae Mareș

gândurile din spații deschise
au spart prin prietenie concepțiile greșite
propagate ani de-a rândul în cotidian
dărâmând în felul acesta zidul necunoașterii

înălțați deasupra Carpaților
brodând pe platoul întins al ideii
frumoase a soartei noastre atât de diferită
rude apropiate am devenit prin artă

Ecuație

doar în oglindă puși marii corifei sunt mai bine văzuți
indiferent de vremurile în care-au trăit
înfloresc necontenit și sunt mai de preț

Cyprian Kamil Norwid – Mihai Eminescu
Constantin Brâncuși – Xawery Dunikowski
Karol Szymanowski – George Enescu
Lucian Blaga – /fără pereche/

neobservați trecut-au într-al lor zbor
prin muncă și credință biruit-au
critica și orice suferință

herculeeni în victorii zbuciumate
precum egalii egalilor dintr-o ecuație
în care din ceea ce n-ai scăzut sporești adăugând

cât de minunat prin diversitate ați înflorit
lunca culturală universală, care doar așa s-a îmbogățit

prezentare și traducere
de Nicolae Mareș