Catrene cu poeți

 

Poesia
lui Eminescu

O divină-alcătuire
Din românești Duh și Fire,
De din ieri, din azi, din mîine –
Lacrimă Limbii Române…

Gînd cu Eminescu

Fața lunii, de argint,
Peste munți duios se-nclină –
Fruntea Eminescului
Ce-mi, pe-aici, nopți înlumină…

Un tei în fața mea,
nalt, nalt

Un tei în fața mea, nalt, nalt,
Cît gîndul, până sus în floare –
Mihai era din Ipotești
Înmiresmînd acea-nserare…

Vedenie cu
Eminescu tînăr

Chip de prinț tînăr ca roua,
Parcă întru vechi misteruri
Pe Kogaionon, alesul,
Lui Zamolxe, sol, în ceruri…

Inscripție pe o statuie
a lui Eminescu

Pe soclu stai, cu fruntea-ți înzeită
Pe care vremile, curgînd, o-nneauă,
Simțirii românești, neîntinate,
Eternitate, marcă, sigil, steauă…

Ci, mut, în elu-și sta,
uitat de vremea-i

în amintirea lui Blaga, ostracizatul

Ci, mut, în elu-și sta, uitat de vremea-i
Ca soarele-ntr-un nour de plumb, greu,
Ca-ntr-un cavou de piatră o tăcere,
Ca-ntr-o planetă moartă Dumnezeu…

Sentiment la Cluj cu Lucian Blaga

Zeu al Clujului, odată…
Muritor, sub steaua Lui,
Azi i-adulmec pe străzi urme
Și-i înalț în gînd statui…

Dor de Blaga

De din Lancrăm, de o vreme,
Aud, noaptea-n somn, izvor.
E al Mumelor Bătrîne
Glas? Ori e de Blaga dor?…

Pe sub Feleac pașii Lui

Pe sub Feleac pașii Lui,
Așternuți pămîntului,
Nor pe cer, agonizând,
Ca pe fruntea Sa un gînd…

Blaga plimbîndu-se

Trece ca un zeu, în gînd
Taine vechi adulmecînd
Și-n urma pașilor Lui
Răsar pe alei statui…

Bacovienele lungi ploi

Bacovienele lungi ploi
De-o vreme plouă numa noi –
Post-comuniste vremuri grele…
Speranța-mi putrezește-n ele…

Galben de Bacovia, greu

O tristețe e astăzi în aer –
Galben de Bacovia, greu
În care, părăsit de toți zeii
Topește-se sufletul meu…

Al lui Bacovia suflet era

De plumb era zarea pînă departe
Și greu de tristețe amurgul pe ea,
Și un corb, deodată, vîslind ca prin moarte –
Al lui Bacovia suflet era?…

Fantezie cu Geo Bogza

Cu Orion, celesta-i navă,
Plutește-acum prin largul cer,
El, unic pasager și umbră-și,
Sondînd al lumilor mister…

Sufletul lui închis e într-o stea

în memoriam Ioan Alexandru

În dincolo de „Vămile Pustiei”
Sufletul lui închis e într-o stea.
De-acolo lumină, curată, ea
Pe cerul românesc al Poesiei…

Blaga, Baconsky, Mihadaș Teohar

Lumină deasupra Clujului stele…
Clujul poeților lui parcă-n ele…
Luminile lor peste el ca sfînt har –
Blaga, Baconsky, Mihadaș Teohar…

Gîndind la Rilke

Ucis de-un trandafir, anume
Ca moartea lui să fie nouă
Așa ca-n soare-un bob de rouă,
Cum scris-au zeii vechi în rune…