Consiliul
Județean Cluj

weekly magazine in english,
romanian and italian

Terra magica

Terra magica

Luna martie a adus un nou eveniment inedit la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, expoziția de sculptură Terra Magica a artistului clujean Palkó Ernő, o expoziție care vorbeşte despre Pământ, Viață şi Ființă. Când spun Pământ mă gândesc la Viață. Când spun Viață spun Ființă. Ființa este îmbrăcată într-un corp, care poate lua forma femininului sau a masculinului. Între Pământ şi Corp se naşte un dialog pe care eu, ca artist, am rolul de a-l interpreta şi de a-l reda prin forme plastice şi culoare. Iubesc foarte mult pământul şi cred că încă nu l-am savurat la maxim din prisma bogăției spirituale şi materiale pe care le oferă (Palkó Ernő). Pe parcursul întregii expoziții, artistul a stat la dispoziția publicului cu informații cu privire la tehnica folosită şi la demersul său plastic.
Expoziția Terra Magica se situează în continuarea altor două expoziții personale Terra-Millenium şi Grafiterra, realizate în 2000 şi, respectiv în 2004, la Cluj-Napoca şi Bucureşti, expoziții care au fost ulterior itinerate în Ungaria (la Veszprém) şi în Austria (la Wels). Expoziția fixează evoluția artistică a lui Palkó Ernő, de la primele forme care l-au preocupat: forma umană în diverse ipostaze mai mult sau mai puțin concrete, de la figurativ la non-figurativ. Aceste forme au evoluat şi datorită tehnologiei de prelucrare a ceramicii, descoperirea unor noi formule tehnologice ducându-l către reprezentări plastice în care a scos în evidență ondulația, valul, textura materialului, dialogul formelor care au evoluat de la tridimensional-spațiale către forme bidimensionale, sub formă de relief, cum ar fi lucrarea Zbor (2005) şi seria Venus (2010) – unde exploatează relația dintre drapaj şi formele anatomice.
De-a lungul carierei sale artistice, Palkó Ernő a avut şansa de a-i avea profesori pe Eugenia Pop, Mircea Vremir, Mircea Spătaru, Kadar Tibor, Cornel Ailincăi, Ioan Rusu sau Aurel Terec, oameni care au însemnat puncte stabile în evoluția sa. În anii studenției a avut ocazia să efectueze, la Fabrica de Porțelan Iris din Cluj-Napoca, primele experimente cu materialul folosit pentru producerea porțelanului. Munca într-o astfel de fabrică şi crearea obiectului-utilitar presupun învățarea unei discipline solide, asimilarea unei forme de discurs plastic care nu lasă artistului libertatea pe care o are când realizează sculptură. Dar, acest stagiu i-a oferit posibilitatea de a experimenta tehnic diferite materiale, în paralel cu o intensă activitate de studiu individual care a constat în conectarea continuă cu lumea artistică (prin vizitarea muzeelor din România şi din străinătate, documentarea şi cercetarea revistelor de profil şi o muncă asiduă) şi cu evoluțiile tehnologice. Lucrările sale sunt puternic marcate de influența lui Auguste Rodin, Aristide Maillol, Romul Ladea, Henry Moore, Hans Arp; aici trebuie căutată relația dintre figurativ şi non-figurativ care caracterizează lucrările lui Palkó Ernő.
Perioadele petrecute în Studioului Internațional de Ceramică de la Kecskemét (Nemzetközi Kerámia Stúdió Kecskemét) au adus o contibuție importantă la îmbunătățirea modului de tratare a materialului cu care lucrează. Primele contacte cu Studioul au început în 2003-2004, când Palkó Ernő a fost invitat în cadrul unei tabere de creație care reunea artişti din întreaga lume. Pe lângă tehnica pe care a pus-o la punct pe parcursul acestor tabere, un aspect important a însemnat contactul cu alți colegi de breaslă. Punctul-culminant l-a constituit perioada 2015-2016, când a pus un mare accent pe experimentele tehnice şi a desăvârşit o seamă de lucrări în tehnica Raku. Eu am nevoie să fiu în relație directă cu materialul ca să creez. De foarte puține ori îmi fac schițe pregătitoare. Lucrările se concretizează din mine, direct, şi din materialul pe care îl lucrez. Poate modelul este un pretext. Importantă e imaginea plastică rezultată (Palkó Ernő).
Lucrările Duhul Deşertului şi Duhul Terrei sunt portrete sugerate de „valurile vieții”, artistul simțind aici nevoia de concret; amintiri sedimentate în timp izbucnesc în momentul creației. Sunt valuri? Sunt dunele Deşertului? Cine ştie? Poate sunt o reminiscență a călătoriei în Tunisia, a oamenilor deşertului cu acea postură de „aici” şi „acolo”, cu picioarele pe pământ, dar ale căror drapaje suflate continuu de vânt oferă privitorului sentimentul că aceştia sunt pe punctul de a se înălța. Câțiva Îngeri punctează nevoia de odihnă, de reflectare a artistului, şi amintesc, în acelaşi timp, de un obicei străvechi al oamenilor care lucrează cu lutul, de a pune în cuptor câte un îngeraş de lut ca să aducă noroc la ardere.
O mare parte din lucrări tratează corpul uman, însă fără reprezentarea figurii, artistul punând accentul pe mişcarea formelor corpului (Solitudine, Siluetă, Tors alb, Singurătate) şi pe îngemănarea spirituală şi fizică întâlnită în culpuri (Figurine de val, Cuplu, Dialog, Simbioză, Întâlnire, Bucuria dansului). Sunt modalități variate de exprimare care țin de materialul tratat şi de starea de spirit din momentul creației.
Lucrările din această expoziție fixează momentul „prezent”, ca un punct stabil între trecut şi viitor. Pentru Palkó Ernő, trecutul reprezintă o călătorie în timp, în lumea formelor de inspirație arhaică/ preistorică, evoluând spre zona artei greceşti, a artei etrusce, romane, egiptene, mediteraneene. Realitatea sa trebuie căutată într-o zonă meridională, unde apa se întâlneşte cu malul/ pământul. Când lucrează, foloseşte toate elementele – pământ, apă, foc şi aer, iar această simbioză între elementele primare îl determină la o reflexie, la inițierea unui dialog între el şi privitor. Porneşte de la lucrurile primare pentru a le reprezenta prin limbaj plastic. Pe de o parte, se creează o relație între artist şi elementele cu care lucrează, pe de altă parte, aceste lucrări invită privitorul să intre în relație cu „eul” creatorului, cu ceea ce simte în momentul în care lucrează. Piatra, nisipul, valul constituie elemente importante care îi marchează creația: Am o colecție de pietre şi când văd o piatră frumoasă mă gândesc cât suntem de departe de ceea ce a creeat natura. Am un mare respect față de natură. Dacă te uiți la natură descoperi forme diverse modelate de Marele Arhitect. E ceea ce vreau să transpun în plastica mea: modelarea materiei de apă, vânt, aer. Fluiditatea şi transparența sunt cel mai greu de redat. E o întoarcere continuă la bazele tehnologiei. (Palkó Ernő) Lucrările iscate din imaginația artistului fac un „dans” rafinat între mat şi lucios, iar materialul cu care lucrează îi permite mereu să creeze forme şi combinații noi.

 

Leave a reply

© 2017 Tribuna
design: mvg