Consiliul
Județean Cluj

weekly magazine in english,
romanian and italian

Tribuna Graphic 2017 într-un an aniversar

Tribuna Graphic 2017  într-un an aniversar

Deseori se întâmplă să sărbătorim un eveniment în cadrul altui eveniment, bineînțeles, strâns legat de cel în cauză. Aşa s-a întâmplat recent, cu ocazia Zilelor Tribuna, ediția a V-a, care s-au desfăşurat sub semnul cifrei 60. Au trecut atâția ani de la demararea seriei noi a revistei şi a apariției sale neîntrerupte, aici, la Cluj.
Ediția a VIII-a a expoziției Tribuna Graphic se desfăşoară sub semnul cifrei 20, aproape de amintirea unui eveniment important în istoria graficii clujene, dar cu reverberații internaționale. În 12 noiembrie 1997, se vernisa, în două locații importante ale Clujului, Bienala Internațională de Grafică Mică Cluj-1997. A fost întâia bienală de grafică din țara noastră de asemenea proporții. Au sosit 1141 de lucrări de la 426 de artişti din 51 de țări, în expoziție intrând 732 de lucrări de la 325 de artişti din 48 de țări. Nu vreau să fac statistică, oprindu-mă doar la aceste cifre, care sunt copleşitoare pentru un eveniment la începuturile sale şi care tot a crescut în decursul celor cinci ediții, transformându-se într-un festival internațional cu numeroase expoziții satelit, de grup şi personale, cu invitați de seamă din Japonia, Germania, Polonia, Ungaria, Moldova, Ucraina. Încă de la prima ediție s-a strâns crema graficii mondiale în expoziția clujeană. Ca să nu fac alte evidențieri, este suficient să-l amintesc pe Giancarlo Pozzi, cel care anul acesta a venit la Cluj cu o importantă expoziție şi o semnificativă donație acordată Muzeului de Artă din Cluj. Acest eveniment s-a petrecut la inițiativa, organizarea şi susținerea revistei Tribuna, care a fost mereu alături de bienala de grafică clujeană, reflectând toate manifestările sale. Dacă tot suntem la moment aniversar, putem spune că Giancarlo Pozzi se află sub semnul cifrei 80.
În 2005 are loc ultima bienală care, alături de cea din Tokyo, este cap de listă a bienalelor vremii, grație excelentelor cataloage care circulau în lume. Şi cum se întâmplă de obicei la noi succesele aduc nenorociri. Finanțările au fost oprite, bienala a fost înghețată, iar Clujul a încetat să fie capitala graficii, frază fluturată odinioară ostentativ tocmai de cei vinovați de închiderea bienalei.
După cinci ani de pauză s-a născut în sânului aceleiaşi echipe ideea unei noi expoziții majore de grafică, comparabilă şi succesoare fostei bienale.
În 18 noiembrie 2010, cu sprijinul revistei Tribuna, al cărei nume a intrat în formula de titlu, a avut loc prima expoziție internațională Tribuna Graphic la Muzeul de Artă, colaboratorul permanent al tuturor expozițiilor amintite. Nu s-a dorit a fi o manifestare cu caracter de competiție, asemenea bienalei, mai degrabă s-a vrut o expoziție de o înaltă ținută profesională, cu artişti invitați şi cu o participare unică a fiecărui artist la eveniment. Invitarea artiştilor este la latitudinea organizatorului. Această formulă funcționează de opt ani şi îi garantează succesul național şi internațional. În ultimii ani a crescut preocuparea revistei pentru această manifestare, ea fiind însoțită de conferințe ale unor participanți din țară şi din străinătate.
La prima expoziție „racordarea” cu Bienala de Grafică Mică s-a făcut prin prezența lui Ohya Masaaki, distins cu Marele Premiu la prima ediție, acum 20 de ani. Se poate spune că a fost descoperit, aici, la Cluj. Pentru proaspătul absolvent, aflat la începutul carierei artistice, acum dascăl şi artist celebru, marele premiu clujean a fost o trambulină.
Dar să ne întoarcem în prezent. După periplul nipon din 2016, Tribuna Graphic revine la formula sa obişnuită de a prezenta publicului fidel o nouă şi la fel de importantă serie de graficieni activi din lumea întreagă. Asemenea edițiilor precedente, am invitat şi de această dată treizeci de artişti reprezentând toate generațiile, tendințele şi tehnicile graficii moderne, de pe toate continentele. La această ediție participă artişti din 24 de țări cu 48 de lucrări care, conform regulamentului expoziției, vor fi donate Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.
Dintre participanți, în primul rând, l-aş aminti pe Ryszard Otreba din Polonia, decanul de vârstă al acestei manifestări, reprezentant de seamă al generației sale, care în anii ’80 a fost preşedintele comitetului de organizare al Bienalei de la Cracovia. Din partea Poloniei mai participă Henryk Ozóg şi Krzysztof Tomalski, deosebit de activi exponenți ai generației de mijloc. Dintre directorii de bienale prezenți la această ediție l-aş mai aminti pe Ventzeslav Antonov, directorul Bienalei de la Varna, care de câteva decenii ocupă această funcție, rezultatele muncii sale fiind cunoscute şi apreciate. Bulgaria mai este reprezentată de Veliko Marinchevski, cadru didactic la Academia de Artă din Sofia.
Canada este prezentă prin operele a doi artişti celebri: Davida Kidd, distinsă în 2003 cu Marele Premiu la Cracovia, şi Sean Caulfield, care surprinde o lume întreagă cu expozițiile sale de xilogravuri gigantice.
Italia şi Serbia au de asemenea câte doi reprezentanți, pe deoparte Alberto Balletti, născut la Treviso, artist multilateral şi tânăra şi talentata artistă din Padova, Lara Monica Costa, iar pe de altă parte Alan Beciri şi Vladimir Milanovic din Belgrad, creatori de succes în domeniul digital.
Arta digitală este practicată de fotograful clujean Dorel Găină şi de sculptorul israelian Basil Colin Frank, având aceeaşi vârstă dar viziuni diferite.
Mă bucură în mod deosebit prezența belgianului Maurice Pasternak, care a uimit şi uimeşte încă lumea cu tehnica sa desăvârşită în domeniul mezzotintei. Deosebite sunt mezzotintele lui Karol Felix din Slovacia, provenind din şcoala lui Albín Brunovský. Tot la categoria mezzotinta aş aminti două lucrări de mici dimensiuni, dar semnificative, realizate de iranianul Mehdi Darvishi, cel mai tânăr participant în această manifestare.
La această expoziție a fost acceptată, în mod excepțional, o monotipie a cubanezului rezident în Statele Unite, Victor J.Gomez, cel mai strălucit practicant al acestei tehnici la ora actuală.
Tehnicile gravurii clasice în metal sunt reprezentate de Paco Aguilar din Spania, Seoung Ku Lee din Coreea de Sud, Tobias Crone din Germania şi Vladimir Zuev din Rusia. Mai puțin obişnuite sunt operele în acvaforte imprimate pe pânză de artista Rania Schoretsaniti din Grecia. Xilogravurile artiştilor Irena Keckes din Guam, Ariane Blanc Quenon din Elveția şi Gigaba Muziwandile din Africa de Sud sunt exponate în manieră tradițională a tehnicii. Litografia este prezentă prin intermediul artiştilor Fumiko Miyazaki din Japonia şi Roman Sustov din Belarus. Aş aminti că în ambele cazuri este vorba de litografie color. O categorie mai aparte a litografiei, litografia pe placă de aluminiu este practicată de Antal Vásárhelyi din Ungaria, prieten şi colaborator al revistei Tribuna.
Impresionează serigrafia Lienei Bondare din Letonia, artistă activă şi în domeniul curatorial.
O tehnică specială de imprimare cu ajutorul tiparului înalt, după cum ne asigură autorul, este practicată de Ken Wood din Statele Unite ale Americii.
Vreau să atrag atenția cititorului asupra catalogului expoziției, editat de revista Tribuna, asupra studiului introductiv despre magie şi metaforă relizat de colaboratorul permanent al Tribuna Graphic, esteticianul Pavel Puşcas. Acesta a avut ideea strălucită de a oferi cheia sa de acces în descifrarea lucrărilor din catalog, constituind ghid, reper, revelație pentru cititor. Îl invit pe vizitator să parcurgă expoziția cu catalogul în mână. Va fi o aventură nu doar pur estetică ci una culturală, filosofică.
Această expoziție sperăm să continue succesul edițiilor precedente şi să îmbogățească patrimoniul Muzeului de Artă cu noi opere valoroase.

Leave a reply

© 2017 Tribuna
design: mvg