Poți deține jumătate din oraș scriindu-ți numele pe ziduri! (Banksy, 2003)

În lumea artei, este anunțat un furt (mai mic sau mai mare) în fiecare săptămână, poate chiar în fiecare zi. Marți, 3 septembrie 2019, direcțiunea Centrului Georges Pompidou din Paris anunța furtul unei opere care nu se afla – fizic – în patrimoniul muzeului, dar asupra căreia avea o proprietate morală, prin mesajul acesteia.
Graffiti-ul a apărut în apropierea Centrului Pompidou în iunie 2018, reprezentând un șobolan cu o mască legată pe față, care ținea un cutter în mâini; lucrarea era realizată pe un panou rutier și acoperită de un plexiglas pentru a fi protejată (amplasat de grupul de admiratori ai artistului). Deși Buksy nu își revendică paternitatea lucrărilor sale decât foarte rar, acesta a semnalat legătura lui cu graffiti-ul, postând pe pagina sa de Instagram o imagine a acestuia, însoțită de mesajul: „Cincizeci de ani de la revoltele din Paris 1968. Leagănul graffiti-ului modern.” – o aluzie la demonstrațiile studențești împotriva președintelui Charles de Gaulle. La doar patru zile de la această postare, lucrarea primise peste 200.000 de like-uri
În dimineața zilei de 3 septembrie, plexiglas-ul prezenta urmele unei tăieturi de fierăstrău, iar lucrarea dispăruse. „Anunțăm cu tristețe că opera de artă a lui Banksy amplasată vis-à-vis de clădirea noastră, pe strada Beaubourg, a fost furată în timpul nopții. Deși piesa nu a aparținut colecției noastre, suntem mândri că artistul a ales această locație pentru a-și amplasa opera… Vom depune o plângere penală.” – au declarat pentru BBC reprezentanții Centrului Pompidou. O tentativă de furt asupra lucrării a fost înregistrată și în 2018, la scurt timp după amplasare, însă serviciul de pază al muzeului a reușit să prindă hoții.
E clar că lucrările lui Banksy sunt vizate de hoți! În ianuarie 2019, a fost furată lucrarea aceluiași artist de la Bataclan (Paris), care omagia cele 90 de victime ale actului terorist din 13 noiembrie 2015. Graffiti-ul reprezenta o fetiță cu văl care-i jelea pe decedați și a fost amplasat tot în 2018, împreună cu alte 12 lucrări pe care artistul le-a făcut cadou orașului Paris anul trecut. După constatarea dispariției graffiti-ului, direcțiunea sălii de concerte Bataclan a declarat următoarele: „Opera lui Banksy, simbol al reculegerii care aparținea comunității, parizienilor, cetățenilor lumii, ne-a fost furată.” (Benjamin Puech, „Le Figaro”)
Banksy este bănuit că s-a implicat personal în recuperarea lucrării: imediat după dispariția lucrării, un anume Bryan S Gaakman (anagramă a „Banksy anagram” și unul dintre pseudonimele artistului) posta pe internet un anunț prin care oferea un graffiti original oricărei persoane care putea da autorităților informații exacte despre hoți.
Misteriosul Banksy
Nu se știu multe despre identitatea persoanei care se ascunde în spatele numelui „Banksy”: știm că Banksy este un artist de stradă anonim, activist politic și regizor activ în Marea Britanie (Bristol) încă din anii ’90. S-a remarcat prin amplasarea graffiti-urilor sale în spații publice (pereți, străzi, poduri) din întreaga lume. (Hans W. Holzwarth)
În urma unu interviu din 2003 cu Simon Hattenstone, Banksy este descris ca fiind „un bărbat alb, de 28 de ani, îmbrăcat neglijent cu blugi și tricou; are un dinte de argint, un lanț de argint și cercei de argint. Parcă ar fi un mix între Jimmy Nail și Mike Skinner ai străzilor.” Și-a început cariera de artist la 14 ani, a fost exmatriculat de la școală și a stat scurt timp în închisoare pentru infracțiuni minore. Pentru el, „anonimatul este vital, deoarece graffiti-ul este interzis.” (Hattenstone, „The Guardian”) La început, a fost arestat de câteva ori din cauza graffiti-urilor, dar niciodată în ultimii ani, de când semnează ca Banksy. În jurul anului 2000, s-a mutat a Londra.
Primele cote pe piața de artă pentru lucrările lui Banksy s-au înregistrat în anul 2006, când Christina Aguilera a cumpărat o lucrare originală reprezentând-o pe Regina Victoria (în rol de lesbiană), pentru £25.000. Cota lui s-a dublat în octombrie 2006, iar jurnalistul Max Foster de la CNN a remarcat interesul crescut al publicului față de lucrările lui Banksy, și crearea „efectului Banksy”. În 2008, cota sa ajungea la £500.000… Nu era vorba despre vreo lucrare, ci despre rulota unui cuplu din Norfolk care conținea peste 9 m de pictură murală realizată de Banksy cu 10 ani în urmă, când artistul i-a rugat pe proprietari să îi permită să le folosească rulota pe post de „pânză”.
La Banksy, totul este neconvențional. Ultima ispravă a lui a avut loc în octombrie 2018, la Londra, taman în toiul unei licitații la Sotheby’s. La mai puțin de 10 secunde după bătaia de ciocan care anunța adjudecarea lucrării „Girl with a Baloon” pentru 1,2 milioane de euro, s-a auzit un sunet din lucrare, iar lumea din sală a asistat la autro-distrugerea lucrării. În rama somptuoasă, artistul a instalat un aparat de distrus hârtia, care a transformat jumătatea de jos a lucrării în… spaghetti. Nu se știe dacă Banksy a fost în sală în acel moment, însă imediat după incident artistul a postat un film pe instagram cu distrugerea lucrării, însoțită de mesagul : „Going, going… gone.” Într-un filmuleț postat pe youtube, Banksy a arătat cum a montat distrugătorul de hârtie în ramă, cu scopul de a distruge întreaga lucrare. Sotheby’s a declarat: „Banksy nu a distrus o lucrare, ci a creat una nouă.” (The Guardian) Mai mult, Sotheby’s a dat un nou nume lucrării: „Love is in the Bin”, declarând că e prima operă de artă creată chiar în timpul unei licitații.
Cum rămâne cu noua proprietară a „fetiței”!? Întrebată de Sotheby’s dacă, în ciuda distrugerii lucrării, dorește să achiziționeze lucrarea, aceasta a declarat că nu numai că dorește să o dețină, dar consideră că valoarea acesteia s-a dublat prin această intervenție a artistului. Indiferent de mesajul controversat pe care îl transmite actul lui Banksy, cumpărătoarea nu a condamnat actul de distrugere al lui Banksy, ci îl confirmă.
Ușor subversive și inteligente, graffiti-urile alb-negru ale lui Banksy smulg zâmbetele celor care le văd: polițiști cu fețe zâmbitoare, șobolani cu burghie, maimuțe care folosesc arme de distrugere în masă, fetițe care se înghesuie în rachete, Samuel Jackson și John Travolta, în Pulp Fiction, folosind banana pe post de arme de foc, polițiști plimbând pudeli flocoși…
Peste 4 milioane de persoane îl urmăresc pe Banksy pe Instagram. Pe site-ul lui oficial (www.banksy.co.uk), artistul menționează că nu are pagină pe Facebook, Twitter și că nu este reprezentat de Steve Lazarides sau vreo altă galerie comercială, cum s-a specualt de nenumărate ori.

 

 

Bibliografie:
Simon Hattenstone, Something to Spray, în „The Guardian”, UK, 17 iulie 2003, https://www.theguardian.com/artanddesign/2003/jul/17/art.artsfeatures
Benjamin Puech, Graffiti de Banksy volé au Bataclan : un pochoir original de l’artiste offert à qui aidera la police, în „Le Figaro”, 28 ianuarie 2018, http://www.lefigaro.fr/culture/2019/01/28/03004-20190128ARTFIG00171-graffiti-de-banksy-vole-au-bataclan-un-pochoir-original-de-l-artiste-offert-a-qui-aidera-la-police.php
Hans W. Holzwarth, 100 Contemporary Artists A-Z (Taschen’s 25th anniversary special ed.), Taschen, Köln, 2009, p. 40.
Matthew Beard, Aguilera invests £25.000 in Banksy, în „The Independent”, UK, 6 aprilie 2006.
Banksy, Shredding the Girl and Balloon – The Director’s half cut, 17 October 2018 – https://www.youtube.com/watch?v=vxkwRNIZgdY
Mattha Busby, Woman who bought shredded Banksy artwork will go through with purchase, în „The Guardian”, 11 octombrie 2018.