Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Viitorul tinerei generații în viziunea Națiunilor Unite

Moto: „Tinerețea semănă plăceri sau dureri în funcție de faptul că tinerii sunt călăuziți de studiu sau de  lene.” (Proverb chinezesc)

Cea dintâi rezoluție adoptată de Adunarea Generală a ONU la 21 septembrie 2020 este intitulată Declarația cu privire la comemorarea celei de a 75-a aniversari a Națiunilor Unite. Prin acest semnificativ instrument politic și diplomatic 193 de state membre ale Națiunilor Unite promit, între altele, următoarele: „Vom asculta  tinerii și vom lucra cu ei. Tineretul este piesa care lipsește pentru pace și dezvoltare. Pe măsură ce am beneficiat de previziunea fondatorilor Națiunilor Unite, tinerii de astăzi vor trebui să trăiască călăuziți de consecințele acțiunii și inacțiunii noastre. De prea mult timp, vocile tinerilor au fost respinse în discuțiile despre viitorul lor. Această situație trebuie să se schimbe acum printr-un angajament semnificativ cu tinerii”.

Imediat după acest paragraf, forul plenar al organizației mondiale anunța: „Vom fi pregătiți. Pandemia COVID-19 ne-a prins cu garda jos. A servit ca un apel la trezire pentru îmbunătățirea pregătirii noastre nu numai pentru crize legate de sănătate, ci și pentru alte provocări și crize. Trebuie să consolidăm cooperarea, coordonarea și solidaritatea internațională.”

 

O temă fundamentală

Înainte de a răspunde la întrebarea cum își propun în 2021 Națiunile Unite să pună în aplicare propriile promisiuni de mai sus  privind viitorul tinerei generații, este util să aducem în atenția cititorilor modul în care problematica tineretului a intrat pentru prima dată în mod oficial în atenția organizației mondiale, ca urmare a unei inițiative propuse  de România.

La 18 august 1960, România a solicitat  Secretarului General al ONU înscrierea  pe agenda Adunării Generale a ONU a  punctului intitulat: „Măsuri menite să promoveze în rândul tinerilor ideile de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare”. Acest punct a fost examinat în mod adecvat și a dus la adoptarea rezoluției intitulate „Promovarea printre tineri a idealurilor de pace, respect și înțelegerea reciprocă între popoare”, adoptată de Adunarea Generală în plen la  18 decembrie 1960 cu 85 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 0 abțineri. Prin acest text, s-a  reafirmat principiul că tinerii ar trebui crescuți și educați într-un spirit de pace, înțelegere, toleranță și prietenie între națiuni.

Guvernele și  agențiile neguvernamentale au fost invitate să  ia măsuri eficiente pentru a promova printre tineri idealurile de pace, înțelegere și respect reciproc între popoare. De asemenea, a fost   încurajat schimbul liber și nerestricționat de idei și opinii capabile să promoveze aceste idealuri, prin toate mijloacele, între tinerii din diferite țări.

Inițiativa românească s-a finalizat în 1965 prin  adoptarea Declarației privind promovarea în rândurile tineretului a  idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare. Acest document  a generat un interes manifest din partea comunitatii  internaționale față de problematica plurivalentă a tinerei generatii, ceea ce a culminat prin  proclamarea de către Adunarea Generală a anului 1985 drept Anul Internațional al Tineretului (AIT), sub deviza Participare, Dezvoltare, Pace. La sediul din New York al Națiunilor Unite, a fost organizată în noiembrie  1985 Conferința mondială a AIT, prima reuniune la scară globală dedicată tinerei generații, problemelor, preocupărilor și nevoilor sale specifice. Această Conferință a adoptat un amplu program de acțiune și a finalizat o inițiativă românească promovată într-un vast și reprezentativ coautorat, al cărei follow-up s-a dezvoltat  spectaculos în secolul XXI.

Astfel, la 18 decembrie 2009, la propunerea Grupului celor 77 și China (134 de țări), Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care a decis să proclame anul care a început la 12 august 2010  drept Anul Internațional al Tineretului: Dialog și Înțelegere reciprocă. În aceeași rezoluție, Declarația din 1965 menționată mai sus, inițiata de România, este reamintită în mod expres  într-un paragraf preambular separat privind  diseminarea în  rândurile tinerilor  a idealurilor de pace, respect reciproc și întelegere între popoare. Adunarea Generală a decis convocarea, sub auspiciile ONU, a celei de‑a doua Conferințe mondiale a tineretului, sub forma unei sesiuni la nivel înalt a Adunării Generale, la New York, în zilele de 25 și 26 iulie 2011.

Este regretabil că România, care timp de patru decenii  a acționat consecvent pentru stimularea interesului comunității internaționale pentru generația tânără, nu s‑a raliat sponsorilor care au promovat aceste importante decizii ale forului plenar al Națiunilor Unite. Pe tema  tineretul și pacea, interesul ONU pentru această problemă nu s-a oprit în 1985 sau 2010-2011, ci s-a amplificat considerabil de-a lungul anilor într-o asemenea măsură încât în 2015, pentru prima dată în istorie, Consiliul de Securitate al ONU  a adoptat în unanimitate o rezoluție cuprinzătoare în această privință. În primul paragraf operativ din această rezoluție, Consiliul de Securitate „Îndeamnă statele membre să ia în considerare modalități de creștere a reprezentării incluzive a tinerilor în procesul decizional, la toate nivelurile, în instituțiile locale, naționale, regionale și internaționale și în mecanismele de prevenire și soluționare a conflictelor, inclusiv în instituțiile și mecanismele de combatere a extremismului violent, care poate să fie propice terorismului și, după caz, să ia în considerare stabilirea unor mecanisme integrate pentru participarea semnificativă a tinerilor la procesele de pace și la soluționarea litigiilor”.

Răspunsuri complexe

Iar acum să vedem ce răspuns oferă Națiunile Unite prin Comisia pentru dezvoltare socială, organ de specialitate care la 8-17 februarie 2021 a avut la New York sesiunea sa anuală și a examinat  Programul mondial de acțiune pentru tineret  adoptând o rezolutie inițiată de Germania, Cabo Verde, Egipt, Kazahstan, Portugalia și Senegal, intitulată „Politici și programe care implică tinerii”.

În partea preambulară a rezoluției  Comisia pentru dezvoltare socială subliniază că punerea în aplicare a Programului mondial de acțiune pentru tineret și realizarea obiectivelor de dezvoltare convenite la nivel internațional, în special a obiectivelor de dezvoltare durabilă, necesită participarea deplină și efectivă a tinerilor, a organizațiilor de tineret și ale societății civile la nivel local, național, regional și internațional. Este reamintită Strategia Națiunilor Unite pentru tineret „Tineretul 2030”, pusă în aplicare de  Secretarul general în al ONU în septembrie 2018 pentru a satisface nevoile tinerilor și a valorifica potențialul lor ca agenți ai schimbării, precum și  campania globală de parteneriat intitulată „Generație fără limite”, care urmărește să asigure că până în 2030 fiecare tânăr va avea acces la educație, învățare, formare  profesionala sau angajare în munca.

Comisia pentru dezvoltare socială se declară conștientă de faptul că, deși reprezintă aproape un sfert din utilizatorii de Internet, tinerii adesea nu dispun de abilitățile și cunoștințele digitale profesionale care le-ar permite să își asigure accesul pe piața muncii și că este esențial să se îmbunătățească abilitățile digitale ale tinerilor și să le  fie încurajată capacitatea de angajare și incluziune socială, ceea ce înseamnă că trebuie să li se ofere acestor tineri, inclusiv tinerelor femei și fete, acces la resurse educaționale online și la instrumentele digitale necesare. In  context, se subliniază că educația – școlară și non-școlară -, precum și formarea  profesională promovează echitatea și incluziunea socială și  este necesar să se mărească în mod semnificativ numărul de tineri și adulți cu abilități, în special abilități tehnice și profesionale, necesare ocupării forței de muncă și  să  se asigure că, până în 2030, toți tinerii și o proporție considerabilă de adulți, femei și bărbați  vor ști să citească, să scrie și să numere, iar  proporția tinerilor care sunt în afara școlii și fără angajare în muncă sau formare  profesională trebuie redusă drastic. În aceeași rezoluție se reamintește că pandemia COVID-19 a afectat tinerii, inclusiv femeile și fetele tinere, tinerii cu dizabilități, precum  și pe  cei aflați în situații vulnerabile, exacerbând și mai mult inegalitățile în materie de oportunități educaționale, precum și polarizarea pieței muncii.

Se apreciaza, totodata,  că utilizarea tehnologiei, mai precis a platformelor online, poate compensa parțial pierderea oportunităților educaționle cauzate de închiderea școlilor. Dar persoanele  mai sărace sunt mai puțin capabile să aibă suficient acces la Internet și suport educațional. De aceea, se cere o abordare incluzivă, multisectorială și coordonată a bunăstării tinerilor. Comisia pentru dezvoltare sociala  a luat act de inițiativa globală pentru crearea de locuri de muncă decente pentru tineri, având în vedere legătura importantă dintre migrație și dezvoltare, observând că migrația este atât o sursă de oportunități, dar  și de dificultăți pentru țările de origine, tranzit și destinație, cât și pentru migranți. Este reliefat, de asemenea, faptul că tinerii aduc o contribuție importantă și constructivă la menținerea și promovarea păcii și securității, subliniindu-se  că prin consolidarea coordonării și colaborării între entitățile ONU, precum și cu alte organizații regionale și organizații care se ocupă de tineri, se contribuie la creșterea eficienței activităților sistemului ONU dedicate tinerilor.

 

Îndemnuri la acțiune

Partea dispozitivă a rezoluției rezumată selectiv în aceste pagini conține în 23 de paragrafe  semnificative recomandari și îndemnuri adresate celor 193 de state membre ale ONU. Astfel, Comisia pentru dezvoltare socială invită statele membre să acționeze pentru valorificarea dividendului demografic într-o perioadă în care tinerii nu au fost niciodată atât de numeroși și  reafirmă că punerea în aplicare a Programului mondial de acțiune pentru tineret este responsabilitatea principală a statelor  membre. Se solicită, de asemenea, statelor membre să continue să pună în aplicare Programul mondial de acțiune pentru tineret, care oferă un cadru de orientare și direcții concrete de acțiune pentru îmbunătățirea situației tinerilor la nivel local, național, subregional, regional și internațional, luând în considerare opiniile exprimate de tineri și organizațiile de tineret. În plan diplomatic, Comisia îndeamnă statele membre să ia în considerare includerea de reprezentanți ai tinerilor în delegațiile lor la toate dezbaterile Adunării Generale, ale Consiliului Economic și Social și ale organelor sale subsidiare cu privire la problemele care  interesează tinerii, precum  și la conferințele ONU, având în vedere principiul echilibrului de gen și al nediscriminării și, de asemenea, să ia în considerare faptul că reprezentanții tinerilor ar trebui selectați printr-un proces transparent, menit să asigure că aceștia reprezintă în mod adecvat tinerii din țara lor.

Presa nu este uitată. Comisia invită statele membre să încurajeze și să promoveze tinerii și organizațiile de tineret, oferindu-le sprijin financiar, educațional și tehnic pentru publicitatea activităților lor.

În plan eminamente practic, se reamintește însemnătatea accesului la educație școlară și non-școlară de calitate, la toate nivelurile, inclusiv, dacă este necesar, la  cursuri de remediere și alfabetizare, în special în ceea ce privește evaluarea informațiilor și a tehnologiilor informației și comunicării. Pentru tinerii care nu au fost educați în sistemul tradițional, tehnologiile informației și comunicațiilor, activitățile extracurriculare și voluntariatul sunt toate mijloace de a permite tinerilor să dobândească abilitățile de care au nevoie, să se pregătească bine pentru integrarea lor profesională, pentru locuri de muncă decente și productive. Statele membre sunt chemate să ia măsurile necesare pentru a se asigura că tinerii au acces la toate aceste servicii și posibilități. Se cere, totodată, statelor să accelereze rolul catalitic pe care îl joacă tehnologiile digitale în reducerea impactului pandemiei COVID-19 asupra educației, sănătății, comunicării, comerțului și continuității activității.

Pentru viitor, Comisia îl încurajează pe Secretarul general al ONU să  asigure  ca vocea tinerilor să fie auzită  în sistemul  Națiunilor Unite. În finalul rezoluției se  solicită Secretarului General al ONU  să prezinte în 2022 un raport cuprinzător privind punerea în aplicare a acestui document, cu accent pe  progresele înregistrate și dificultățile întâmpinate în executarea Programului global de acțiune pentru tineri.

În încheierea acestei prezentări nu putem să nu amintim un îndemn de o deosebită actualitate adresat tinerilor din România  de academicianul Ioan-Aurel Pop. În opinia Domniei Sale, este criticabilă modificarea programei şcolare cu rapiditate pentru a pune accentul pe propaganda ideologică. „Eu nu pledez pentru închiderea în sine și nici pentru naționalismul înțeles ca o apăsare și ca un egoism de tip etnico-național, Doamne fereşte! Dar militez pentru demnitate în afirmarea propriilor valori. Dacă nu vom reuși să-i învățăm pe tineri să prețuiască valorile în mijlocul cărora s-au născut, atunci vor rămâne tot mai mulți în străinătate.”

Rezoluțiile adoptate de Națiunile Unite privind problematica tineretului nu ar trebui să lase indiferente organizațiile de tineret din România, mai ales ca acestea au fost  reprezentate în ultimii ani prin tineri valoroși la sesiunile Adunării Generale a ONU. Acești reprezentanți au participat  activ la dezbaterile din Comisia a treia în competența căreia intră punctele de pe agenda ONU din sfera socială, culturală și a drepturilor omului. Tinerii delegați români ar putea relua în viitor, dintr-o nouă perspectivă, ideea avansată de România în 1960 privind oportunitatea elaborării unei convenții internaționale privind drepturile tinerilor, beneficiind de experiența  țărilor din America Latină care au reușit să finalizeze și să adopte o asemenea convenție. Am în vedere Convenția ibero-americană privind drepturile tineretului, care a intrat în vigoare la 1 martie 2008 și a fost salutata de tinerii din întreaga lume. Într-o perioadă dramatică, când relațiile internaționale se caracterizează prin vulnerabilități, perplexități și discontinuități globale, viitorul tinerei generații trebuie să fie tratat ca  o temă de interes pratic prioritar la nivel planetar.

 

 

 

Leave a reply

© 2021 Tribuna
design: mvg