Fotograf, video-artist, pictor și teoretician, Eugen Moritz se definește ca un artist complex și complet. L-am întâlnit într-o amiază toridă de vară, în atelierul său de pe strada Septimiu Albini, pentru a pregăti expoziția „Wikipedia Escape”. Pe lângă tablouri, print-uri, fotografii, albume și cărți, mi-a atras atenția un taburet și un set de tobe la care Eugen obișnuiește să „bată” când atmosfera de peste zi devine prea încărcată.
Expoziția „Wikipedia Escape” (Art House Gallery, Cluj-Napoca, 30 august – 25 septembrie 2018) aduce în atenția publicului lucrări realizate în tehnici diferite: pictură, fotografie, tehnică mixtă. Emblematică pentru acest demers este lucrarea „Il Dottore” unde, pe lângă o bună stăpânire a mijloacelor plastice (artistul folosește tehnica vechilor maeștri), Eugen Moritz dă dovadă de ingeniozitate, de o bună percepție a lumii în care trăim și de un fin simț al umorului. Lucrarea „Il Dottore” ni-l înfățișează pe Sfântul Ieronim („personaj” întâlnit în istoria artelor la artiști precum Jacopo da Valenza, Hieronymus Bosch, Giovanni Bellini, Albrect Dürer, Rembrandt van Rijn, Michelangelo Merisi da Caravaggio etc.), acest doctor al Bisericii și patron al creștinismului, citind dintr-un hrisov. Craniul din partea stângă este un element folosit în pictura de gen din secolele 16 și 17 (vanitas), simbolizând scurgerea vieții, inutilitatea plăcerilor și iminența morții. În fundal, pe un monitor este afișat site-ul Wikipedia, această imensă sursă de informații unde anumiți politicieni-doctori și-au găsit inspirația. În altă lucrare, același Sfânt Ieronim poartă pe mâna dreaptă „vitejeasca” emblemă a lui Superman, semnificând atât forța fizică, cât și strălucire și capacitate intelectuală (când nu își îmbrăca haina de erou, Superman era reporter la ziarul Daily Planet).
Preluând o temă din Renaștere, artistul aduce în dicuție o seamă de subiecte de mare interes pentru societatea contemporană: Este omul de azi un super-erou? Ce este realitate și unde începe lumea virtuală? Lumea virtuală reprezintă doar o copie a realității; aceasta se situează „lângă” realitate și redă imagini create de mințile noastre. Imaginea virtuală are un caracter efemer, dispărând atunci când închidem ecranul monitorului, iar obiectul reprezentat își pierdea „aura” (vezi lucrarea lui Walter Benjamin, Opera de artă în era reproducerii mecanice – The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction, 1936). Multiplicarea imaginii prin diferite mijloace a contribuit la emanciparea individului, prin promovarea de noi forme de percepție critică, iar procesul de expresie estetică a evoluat o dată cu tehnicile mecanice de reproducere, tocmai în scopul de diseminare a mesajului artistic. Mai mult, dorința contemporaneității de a aduce lucrurile mai aproape din punct de vedere spațial și uman este tot atât de mare ca și tendința de a trece peste ideea de unicitate a obiectului, prin acceptarea multiplicării acestuia. Fără îndoială că imaginea reprodusă a obiectului este diferită de imaginea obiectului în sine, care are un caracer unic și permanent, spre deosebire de reprezentarea acestuia, care este efemeră. Prin multiplicare, opera de artă se impune și mai adânc în conștiința contemporană.
„Pentru mine, fotografia nu este o arhivare mecanică a realității. Întotdeauna m-a fascinat prezența imaginii reprodusă prin metode mai puțin tradiționale, iar aparatul de fotografiat m-a obsedat chiar înainte de a deveni student la pictură. Ulterior, am constatat că cele două domenii – pictura și fotografia – nu se exclud, chiar pot fi complementare.” – mărturisește artistul. Cu siguranță că această viziune i-a adus marele premiu Foto Glamour, în 1998, la New York, lucrarea sa fiind selectată din 50.000 de imagini trimise de artiști pentru acest concurs. În consecință, artistul a fost invitat să realizeze o expoziție personală la Popular Photography Gallery (Broadway/ Manhattan/ New York City/ SUA). Încă din anii ’90, fotografia experimentală pe care o practica l-a făcut cunoscut printre creatorii de imagine fotografică din România, iar astăzi se impune ca un artist care combină pictura și fotografia într-un mixaj vizual-artistic.
După absolvirea Institutului de Artă „Ion Andreescu” de la Cluj-Napoca (pictură și restaurare), Eugen Moritz a participat cu creațiile sale la peste 300 de expoziții și manifestări artistice locale, națio­nale și internaționale, workshop-uri, evenimente publice și proiecții video. În peste 30 de ani de activitate ca profesor la Universitatea de Artă și Design din Cluj, a publicat numeroase studii și articole în publicații de specialitate și cărți care reflectă interesele sale teoretice și artistice. Activitatea sa artistică i-a adus premii în țară și în străinătate.