Consiliul
Județean Cluj
Tribuna 499
România
100
Director fondator: Mircea Arman, 2015
Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884
weekly magazine in english,
romanian and italian
Universul vizual ambiguu, dramatic și metaforic al artistei Letiția Gaba
Letiția Gaba este o artistă plastică de origine română, care a părăsit România comunistă la vârsta de zece ani, stabilindu-se în Germania împreună cu tatăl său, fost deținut politic, experiență povestită în volumul autobiografic Die Outsalter, publicat în limba germană la sfârșitul anului 2019. A absolvit studii de limbi romanice (franceză și italiană), studii de… Continue Reading
Pragmatismul reflexiv: sistematica (III)
Odată cu explorarea continentului comunicării, de la Vico, trecând prin Hegel, Peirce, Saussure, la Husserl, Apel, Habermas și mai nou la Brandom, nu s-a ajuns, cum se poate crede, doar la lămurirea comunicării. Crearea semioticii și a semiologiei au fost praguri, dar aceste praguri au putut fi preluate efectiv într-un orizont filosofic larg. Ca rezultat… Continue Reading
Polii cunoașterii și acțiunii la Faust
După mult întârziata apariție în 1999 a Cursului de metafizică ținut de Nae Ionescu între 1936 și 1937 – despre care Mircea Vulcănescu scrisese că a fost „încercarea cea mare de a da o metafizică proprie” (vezi Nae Ionescu, Metafizica, II, 1929-1930, Cunoașterea mediată, 1944) –, criticasem în „Viața Românească” din dec. 1999 nepotrivitele titluri… Continue Reading
Elogiul Intelectului (I)
În istoria filozofiei termenul de Nous (ho), nous (o), intelectul sau inteligența (în latină spiritus, intellectus) este folosit de la origini fie în sens metafizic, fie în sens psihologic. Dioghénes Laértios în Viețile filozofilor I, 35 citează un aforism al lui Thales: „Dintre toate ființele (…) cea mai rapidă este Inteligența (nous), deoarece fuge peste… Continue Reading
Capacitate imaginativă și imaginativ poietic rațional la Aristotel – concilierea neoplatonicilor cu acest tip al gîndirii. Apropieri și deosebiri din perspectiva teoriei imaginativului uman (II)
Desigur, problema laturii mistice, de tip oriental, a filosofiei neoplatonice a fost mult exacerbată, sugestia noastră privind dezvoltarea puţin influenţată a filosofiei greceşti, iar în perioada arhaică aproape neinfluenţată, prinzînd contur şi în cazul altor cercetători cum ar fi Wittaker, M. Chaignet sau C. Bigg. Şi ei conchid că filosofia platonică este o filosofie eminamente… Continue Reading
Anamaria Daiana Matieș – de la penel la microfon sau modalități de transmitere a emoției
„Noi, pictorii, privim cu ochii, dar lucrăm cu sufletul”, spunea Ștefan Luchian, o definiție a actului plastic care se potrivește mănușă pentru Anamaria Daiana Matieș, grafician, pictor, jurnalist, promotor cultural care trăiește la Stuttgart, în Germania. Paleta largă de zone culturale (am omis în enumerarea anterioară poezia) în care se manifestă artista îi conferă acesteia… Continue Reading
Pragmatismul reflexiv: sistematica (II)
„Pragmatismul reflexiv” înseamnă, în esență, o privire anume a realității și o interpretare distinctă. Este privirea realității prin prisma acțiunilor de schimbare spre a face posibilă existența efectiv umană și interpretarea ansamblului cognitiv, instituțional și reflexiv prin prisma proiectului „vieții bune” din moștenirea clasică a culturii din care ne revendicăm (vezi A. Marga, Pragmatismul reflexiv.… Continue Reading
Clipa netrecătoare din „Tinerețe fără bătrânețe”
Motto: „Nici un alt profesor de istoria religiilor nu s-a bucurat în America de o așa de mare popularitate ca profesorul Mircea Eliade. Păstrez vii în memorie ovațiile cu care a fost răsplătit în noiembrie 1973 când a conferențiat la Chicago în fața a peste o mie de profesori universitari” (Mac Ricketts, iulie… Continue Reading
Capacitate imaginativă și imaginativ poietic rațional la Aristotel – concilierea neoplatonicilor cu acest tip al gîndirii. Apropieri și deosebiri din perspectiva teoriei imaginativului uman (I)
În gîndirea Stagiritului universalul este dedus din datele realităţii, din modul în care senzaţia afectează simţurile individului. De aici, gîndirea prelucrează „logic şi cronologic” formele inteligibile, obiectul pur al gîndirii care este forma (morfe, eidos). Şi la nivelul intelectului operează perechea conceptuală materie (capacitate imaginativă am numit-o noi, acordîndu-i un sens mai larg)– formă (imaginativ… Continue Reading
Search for more in this site
© 2023 Tribuna
design: mvg
design: mvg