Voi spune întâi despre Florian Chelu-Madeva că este unul dintre cei care s-au aflat, o vreme, în anii 80 ai secolului trecut, în anturajul marelui filosof (auto)exilat (de) la Păltiniș, și că C. Noica i-a fost chiar și naș de cununie. Dar, dincolo de tribulațiile filosoficești, F.C.-M. se identifică, plenar și plenitudinar, cu muzica rock (a înființat Rock Filarmonica la Teatrul, Regina Maria” din Oradea, al cărui angajat a fost, peste patru decenii, până la pensionare, în urmă cu doi ani ), dar și cu SONETUL MUZICAL (specie creată de el, în România) și, mai nou, cu cercetarea literară. A publicat, în colaborare cu Florica Gh. Ceapoiu, op-ul intitulat Din laboratorul lui Eminescu. Sonetul, care a fost încununat cu Marele premiu pentru exegeză eminesciană, la Festivalul Național, Mihai Eminescu” (a XXVIII-a ediție) de la Suceava, printre precedenții premiați numărându-se acad. E. Simion, acad. M. Cimpoi și N. Georgescu. A publicat, în tandem (ca și în spectacole) cu fiica sa Alexandrina, volumul Sonet, numai retrogradus (2015), fiind și organizatorul celui mai longeviv eveniment cultural din Oradea, Concertul Hiroshima, ca și al altor numeroase spectacole de teatru, muzică și poezie. Totuși, în primul rând, artistul orădean a dat măsura excelenței preocupărilor sale, cu preponderență, în domeniul a ceea ce se înțelege prin sintagma, sonet muzical”, pentru că a dăruit solfegiilor sonete ale unor autori celebri – Shakespeare, M. Buonarroti, Petrarca, Eminescu, Louis Labe, Ronsard – dar și ale unor cunoscuți sonetiști români (V. Voiculescu, M. Codreanu, V. Eftimiu, Al. Andrițoiu, Radu Cârneci), precum și ale unor autori locali. Sonetele muzicale madeviene sunt scrise (solfegierea, desigur) pe doar două măsuri ale unei fugi din Sonata a treia pentru vioară (măsurile 169- 170) de J.S. Bach, realizându-se astfel, spune autorul, similitudinea formă fixă literară- formă fixă muzicală și sonet literar – sonet muzical. O ediție (postheistică) de sonete muzicale se intitulează Mari melancolii și Aspre indignări, o alta, De-aș avea…”, de amintit fiind și Sonete muzicale după autori bihoreni. A publicat, în 2014, cu prilejul comemorării a 450 de ani de la moartea genialului sculptor-sonetist, Sonet- Michelangelo Buonarroti, tălmăcire din italiană și cuvânt înainte de C.D. Zeletin. F.C. –M. este în continuă căutare de autori sonetiști, scormonind adesea prin colbul arhivelor, în paginile unor reviste literare vechi sau postbelice, reușind, adesea, să-și îmbucure osârdia căutărilor (A căuta este o datorie, zice J.W. Goethe), mărturisindu-ne și nouă, amicilor întru literatură, că a identificat încă un sonet, sau mai multe, ale cutărui sau cutărui autor, chiar dacă mai puțin cunoscuți. Revenind la Din laboratorul lui Mihai Eminescu. Sonetul, iată un fragment dintr-o recenzie apărută în revista trimestrială Portal- Măiastra, semnată de Gh. Grigurcu:
Chiar dacă sugestia i-a venit autoarei (Florica Gh. Ceapoiu) de la audițiile compozitorului Florian Chelu-Madeva (un împătimit al „sonetului muzical”, potrivit bibliografiei sale componistice, unde-i aflăm pe Michelangelo Buonarroti, William Shakespeare, Louise Labé, autori români de ieri și de azi), Dna Florica Gh. Ceapoiu are meritul principal de a fi în cazul de față «vioara întâi», cum se spune, într-o muncă de laborator nu numai descriptiv-siglată, ci și coerent comentată, cu mai mult sau mai puțin accent personal, cu trimiteri și observații în general corecte. «Ținta» acestei cercetări de laborator eminescian (întregul demers de arheologie filologică) vizează, desigur, perfecțiunea formală a sonetelor, muzicalitatea inefabilă a capodoperei compatibilă cu desăvârșitele ritmuri ale Eutherpei. Avem, prin urmare, scoasă din manuscrisele eminesciene, ediția INTEGRALA SONETULUI EMINESCIAN, din care compozitorii pot acum să „aleagă între numeroasele variante ale sonetelor lui Mihai Eminescu”, după cum însuși precizează într-un Cuvânt lămuritor dl F. C.-Madeva.
I se cuvin multe și apăsate (profundizate) aprecieri compozitorului- sonetist și interpret-rock, dar și al colindelor și folclorului românesc – alături de soția sa Iuliana și fiica Alexandrina – Florian Chelu-Madeva, artistul cu multiple valențe și veleități muzical- literare, a cărei prodigioasă activitate, de peste 40 de ani, s-ar fi cuvenit a fi sărbătorită, poate, chiar la nivel național. Ave, Maestre!