Personaj marcant al vieții culturale clujene, Györkös Mányi Albert, în ciuda pregătirii sale profesionale din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” (după desființarea Institutului Maghiar de Arte din Cluj), se va remarca și va rămâne în amintirea posterității ca unul dintre cei mai de seamă pictori naivi ai Transilvaniei. Lucrările sale de pictură sunt reflecția unui spirit uman temerar, care nu se sperie de provocările artelor plastice și decide să folosească acest mijloc de creație pentru exprimarea propriilor valori și sentimente. Pentru el, arta și pictura au devenit calea de comunicare a unor gânduri a căror rădăcină se regăsește în viața cotidiană a oricărui om care a fost martorul unor convulsii sociale și politice majore. Atașamentul față de trecut, față de valorile fundamentale ale
comunității din care face parte, este tema de bază a creațiilor sale. Györkös face apel la memorie, la trecut și la structura unui sistem de valori centrat pe sentimente și ancore primare ale vieții. Motivele și tematica folosite în expresia artistică devin astfel nu numai oglinda propriei viziuni, ci și a unei lumi care, în oarecare măsură, se destramă sub ochii lui. Ceea ce este fascinant la artist este puterea prin care a reușit să își construiască o ierarhie de valori spirituale și estetice, iar aceasta să devină companionul fidel al lucrărilor sale de pictură. Este greu de trecut cu vederea atașamentul față de credință și expresia acesteia pe suprafața pânzei, într-o formă care, de multe ori, este prezentă cu perspective ce pun privitorul pe gânduri și îl gonesc din lumea profanului spre cea a sacrului. Îl introduc în lumea valorilor tradiționale ale unei lumi desprinse din dinamica istoriei trăite de artist. Dilemele și strigătele de durere se regăsesc parcă permanent în această lume artistică a lui Györkös, unde candoarea și inocența devin instrumente prin care realul se prezintă ca o lume din care privitorul dorește să evadeze. Este reprezentarea unei lupte imaginare, unde valorile și crezul artistic devin lumini călăuzitoare sau un cântec nordic care răsună în ceața deasă a țărmurilor Agderului.
Din aceste considerente, expoziția organizată în 2022 de Casa Memorială Györkös Mányi Albert a Asociației Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania și Muzeul de Artă din Cluj este mai mult decât o retrospectivă și o prezentare a creației de o viață a artistului. În realitate, expoziția reprezintă un moment unic de interacțiune între universul lui Györkös și publicul clujean. O astfel de interacțiune trece de granițele banale ale unei întâlniri artist-public, ea devine un punct de reper pentru înțelegerea unei vieți dedicate artelor plastice și a muzicii ca mod de expresie a unei minți descătușate și dornice de a oferi mai mult decât un om obișnuit poate să ofere. Nu trebuie să ne mire că pe simezele muzeului și-au găsit locul lucrări ale căror tematică unitară este clară, iar mesajul debordant de simplu, fără perdea, fără elemente ascunse sau interpretabile. Candoarea și naturalețea reprezentărilor crează o atmosferă în care vizitatorul devine companionul artistului, iar lucrările de artă devin faruri călăuzitoare într-o călătorie a sufletului uman. Universul culorilor este și el unul care atrage, insuflă încredere și oferă o imagine a realității care, fără mult efort, poate fi însușită de mintea deschisă și dornică de o aventură spirituală. Györkös, prin lucrările sale, nu dorește să inoveze sau să reformeze, pur și simplu este asemenea unei oglinzi, care redă o fațetă a vieții a cărei considerente subiective și, nu numai, devin piatra de temelie a unei vieți spirituale profunde și a unui sistem de valori solide. Pășind prin sălile de expoziție, parcă lumea culorilor și a formelor este însoțită pe fundal de o melodie lină și armonioasă, care nu este doar rodul imaginației, ci reprezintă mai mult consecința caracterului profund și clar al creațiilor lui Györkös. Albastrul marin, verdele pastelat, roșul evidențiator sau planul secund învăluit în neclar sunt doar câteva dintre elementele unei simfonii de culori armonioase, care fac din lucrările artistului adevărate elemente ale unei moșteniri artistice de seamă.