Apărut în plină pandemie (2021), la Morlacchi Editore U.P. din Perugia, în colecția: Zetema. Collana di ricerca filosofica, volumul lui Mircea Arman, ca atâtea alte volume publicate în această perioadă, și-a amânat lansările cu public. Așa se face că pe 27 mai, anul acesta, autorul a fost invitat de către editorii săi italieni pentru o lansare de anvergură, în prezența unui public numeros, a volumului La struttura dell’immaginativo umano (traducerea în limba italiană, de Cristian Alexandru Damian, a cărții editate de Tribuna în 2020, Eseu asupra structurii imaginativului uman). Ediția italiană a fost îngrijită de Gaetano Mollo și Viorel Igna, cu un text introductiv, care se întinde pe treisprezece pagini, de Gaetano Mollo, Profesor Ordinarius al Universității din Perugia.
Evenimentul, organizat de Morlacchi Editore, a avut loc în seara zilei de vineri, 25 mai 2022, în Perugia, într-o sală de conferințe arhiplină, participanții arătându-și interesul pentru tema cărții pe tot parcursul prezentărilor și, în mod deosebit, la final, în sesiunea specială de discuții și autografe.
Primul care a luat cuvântul a fost Prof. Univ. Gaetano Mollo, discursul său elogios bazându-se pe buna cunoaștere a cărții lui Mircea Arman, de a cărei apariție în limba italiană s-a îngrijit și pentru care a scris o amplă prefață, așa cum aminteam anterior. „Înainte de toate trebuie să se țină seama – a spus Prof. Mollo în debutul intervenției sale – de distincția fundamentală pe care autorul o face între imaginație și imaginativ. Pentru aceasta, el susține că «spre deosebire de nota de iraționalitate pe care o conține noțiunea de imaginație, imaginativul primește valoarea de posibilitate rațională, ca facultate specifică a intelectului de a crea lumi posibile». Teza susținută este aceea că «numai imaginativul este acea facultate umană capabilă să creeze nu numai o operă artistică ci și o lume în sine, văzută dintr-o perspectivă implicit rațională». Omul schimbă lumea, o modelează, îi dă valoare numai mulțumită acestei capacități imaginative care face posibilă lumea așa cum este – după cum spune Mircea Arman.” „Acest volum – a continuat vorbitorul – prezintă un important excursus al întrebărilor esențiale despre originea gândirii și despre sensul adevărului, care pleacă de la gândirea vechilor greci până la gânditorii contemporani. Mircea Arman ne avertizează că «lumea a pierdut credința într-o idee capabilă să o îndrume și să o conducă. De aici rătăcirea și lipsa de fundament a existenței umane; ființa s-a alienat». Tot de aici și nevoia de a recupera ceea ce, la originile sale, a reprezentat gândirea filosofică. Pentru aceasta, autorul pleacă de la poeții și filosofii greci, spre a ajunge la Heidegger, Hölderlin, Rilke și Dante Alighieri, cu intenția de a recupera acel imaginativ poietic ca facultate apriorică a intelectului, prin intermediul căruia devine posibilă instituirea de lumi diferite, întrucât sunt lumi posibile, inteligibile, raționale, etice.” „Cu această carte a sa, Mircea Arman ne cheamă din nou la nevoia de înțelegere a esenței Ființei ca Adevăr și a valorii sinelui ca deplină realizare a ființei umane. A te întoarce la începuturile filosofiei nu este doar a te întoarce la originile modului nostru de a gândi și de a fi, ci a te regăsi ca umanitate care unește cunoașterea și existența, istoria și morala, imanența și transcendența. Este și modalitatea prin care se poate analiza problema lumii virtuale, construită pe baza inteligenței artificiale, cu tot ceea ce implică drept efecte în relația eu-celălalt. Considerațiile lui Arman, în această privință, ne fac să medităm asupra felului în care imaginativul artificial tinde să ocupe spațiul și să corupă așa-zisul imaginativ natural, ca apoi să-l înlocuiască. Astfel, virtuțile umane riscă să-și piardă rolul lor de valoare transcendentă, raportându-se numai la societate și la alte repere ce-i sunt complementare, dar nu la Adevăr. De aici nevoia de recuperare a filosofiei, care trebuie înțeleasă nu doar ca o simplă «gândire calculatoare» ci ca o «theorie a adevărului»” – a mai spus, printre altele, Prof. Gaetano Mollo în discursul său.
Prezentarea volumului La struttura dell’immaginativo umano a fost completată de Viorel Igna, cel de-al doilea îngrijitor al ediției, care a făcut și un portret al filosofului Mircea Arman, pentru publicul italian din sală, arătând și activitatea de manager al Revistei de cultură Tribuna, diferite numere ale publicației fiind la dispoziția participanților care au dorit, impresionați de calitatea revistei, să păstreze câte un exemplar, nefiind totuși cunoscători ai limbii române.
Evenimentul a continuat cu prezentarea volumului de versuri bilingv (româno-italian) Poetica-mente, semnat de Gaetano Mollo. Cartea a apărut la Editura Tribuna în acest an, în traducerea Claudiei Albu-Gelli, ediție pe care am îngrijit-o și pentru care am scris textul introductiv. În această calitate am adus în fața celor prezenți considerațiile mele asupra lucrării, apreciind viziunea în versuri a autorului asupra lumii, în mod particular asupra vieții pe care o trăim actualmente, ca o pledoarie pentru un mod poetic de raportare la vremurile existenței noastre. Practic titlul „Poetica-mente” exprimă – prin balansul celor două filtre: poetic și minte, simțire și rațional – un mod de viață care ține cont și de trăire în raport cu provocările cotidianului. Am remarcat, de asemenea, arhitectura volumului, care denotă o intenție de cuprindere a evoluției umane ca totalitate, surprinse prin prisma marilor sale etape în cele trei capitole: Dragostea, Timpul și Speranța, permițând autorului să exprime o filosofie proprie de viață, una completă și, în același timp, complexă. Poetica-mente reprezintă, în fapt, călătoria autorului prin timpul/timpurile vieții sale, angoasele prezentului punându-și amprenta, aproape obsesiv, asupra trăirilor. În completarea prezentării volumului de poezie, Mariella Chiarini, actriță a Teatrului „Franco Bicini” din Perugia, a susținut un recital din lirica Prof. Gaetano Mollo.
Finalul întâlnirii a presupus o sesiune de autografe oferite de autori, prilej pentru a se reveni asupra cărții La struttura dell’immaginativo umano, pe marginea căreia s-au purtat discuții îndelungate, autorul răspunzând numeroaselor întrebări venite din public, de la profesori universitari și filosofi prezenți în sală, ceea ce a arătat interesul crescut al participanților față de conceptul original propus de Mircea Arman în această carte, respectiv imaginativul poietic uman aprioric.

Câteva zile mai târziu, mai exact în seara zilei de 1 iunie, La struttura dell’immaginativo umano a fost prezentată și la Trieste, la sediul Asociației italo-române „Decebal”, de către președintele acestei asociații, istoricul Ervino Curtis. Analiza sa, făcută din perspectiva cititorului de filosofie, de data aceasta, nu a filosofului, a trezit de asemenea un larg interes pentru temă din partea celor prezenți. Printre care s-a numărat și Consulul General al României la Trieste, domnul Cosmin Victor Lotreanu, care a ținut să aprecieze, în discursul său de la finalul întâlnirii, nivelul calitativ înalt cultural al activității organizate și găzduite de Asociația „Decebal”. La fel ca în cazul lansării de la Perugia, discuțiile pe marginea cărții lui Mircea Arman, întrebările venite din public și răspunsurile autorului, s-au prelungit mult peste timpul care fusese alocat pentru acest eveniment.
Serata culturală de la Trieste a cuprins și o prezentare a volumului meu de poezie, Poemi dal muro (Editura Tribuna, 2017, traducere de Ștefan Damian), analiza fiind făcută și în acest caz de Ervino Curtis, iar traducerea comentariilor din și spre public realizându-se prin sprijinul doamnei Elena Pantazescu, secretarul general al Asociației „Decebal”.
Prezentarea activității Revistei Tribuna, a unor numere ale Revistei puse la dispoziția publicului, a fost făcută de managerul instituției, Mircea Arman, traducerea în limba italiană fiind asigurată și data aceasta de către doamna Elena Pantazescu.
Reliefând importanța depășirii de către o carte a barierei culturii naționale, traducerea și difuzarea internațională fiind o caracteristică esențială pentru o judecată corectă a valorii operei, lectorii și publicul, participanți la cele două evenimente din Italia, au apreciat în mod deosebit calitatea textului, originalitatea temei și nu în ultimul rând accesibilitatea dată de traducerea în limba italiană. Ceea ce ne îndreptățește să ne mândrim cu încă o promovare reușită a culturii române în afara granițelor țării. De asemenea, prezența Revistei Tribuna la Perugia și Trieste s-a adăugat eforturilor din anii precedenți de a arăta lumii înaltul nivel cultural la care se situează publicația noastră, dar și de a promova în străinătate autorii români, colaboratori ai Tribunei. În luările sale de cuvânt din cadrul celor două evenimente, Mircea Arman a ținut să arate deschiderea pe care o are Consiliul județean Cluj, forul nostru tutelar, în susținerea acțiunilor de promovare a culturii, mulțumind Președintelui Alin Tișe pentru permanentul său suport în desfășurarea, în cele mai bune condiții, a activității instituției noastre.