Când este amplasată într-o galerie, o operă de artă își pierde din semnificație și devine un obiect portabil sau o suprafață eliberată de încărcătura lumii din exterior.
Robert Smithson (artist Land Art)

 

 

De cele mai multe ori suntem obișnuiți să vedem opera de artă în muzee sau galerii. Dar ce se întâmplă când artiștii sau curatorii aleg să dea altor spații funcția de loc de expunere a operei? Își pierde aceasta ceva din semnificație și valoare, sau devine și mai vizibilă și capătă o plus-valoare prin aducerea unor noi categorii de public? Iată câteva locuri care se impun ca locuri inedite de expunere:

Cobori din tren, treci printr-un pasaj, urci la etajul 1 și ajungi la… Europa Expo. Asta se întâmplă în Gara TGV Liège-Guillemins (Belgia), un edificiu impunător proiectat de celebrul arhitect spaniol Santiago Calatrava (n. 1951, Benimamet / Valencia, Spania) și dat în folosință în 2009, după 10 ani de lucrări. Arhitectura gării atrage anual numeroși turiști, iar clădirea a devenit emblematică pentru oraș, fiind cel mai fotografiat edificiu (conform CNN). Prestigiul locației este dat și prin realizarea spațiului expozițional Europa Expo unde, în 2016, a avut loc expoziția De la Salvador la Dalí – o călătorie fascinantă, o evocare suprarealistă şi delirantă a operei şi vieții lui Salvador Dalí (1904 – 1989, Figueres / Catalonia, Spania) desfăşurată pe un circuit de 2000 mp. Numai această expoziție a atras 185.000 de persoane. Un alt eveniment care a atras un public numeros a fost expoziția Armata de teracotă (2016-2017): Gara din Liège a găzduit 120 de replici (autorizate de guvernul chinez) ale soldaților Împăratului Chinei, într-o expoziție care relata descoperirea din 1974 a sitului funerar al primului Împărat al Chinei – Qin Shi Huang Di. Armata „originală” numără sculpturile din lut a 8000 de bărbați, dispuși pe o suprafață de 56 km². În această toamnă, pentru călătorii care se opresc la Liège, Europa Expo propune parcursul expozițional Generation 80 Experience! – redescoperirea unui moment care a schimbat total ordinea mondială prin impunerea unei generații pentru care libertatea însemna mai mult decât orice: anul 1968.
Dacă treceți prin Zaragoza (Spania), un obiectiv care trebuie văzut este Pabellón Puente (Podul Pavilion), un pod acoperit preluând forma unei gladiole „aruncate” peste râul Ebro, a cărui arhitectură a fost concepută de arhitecta britanico-irakiană Zaha Hadid (1950, Bagdad, Irak – 2016 Miami, SUA). Pentru realizarea acestui edificiu, arhitecta a ales materiale precum betonul armat și fibra de sticlă; în exterior, clădirea este acoperită cu 29.000 de bucăți triunghiulare din fibreC, în diferite nuanțe de gri care, împreună cu formele elipsoidale, îi conferă un aspect aerodinamic. Cu o lungime de 280 de metri, Podul Pavilion a fost realizat cu prilejul Târgului Mondial din 2008, iar prima expoziție găzduită aici a fost Apa – o resursă unică. La încheierea evenimentului, podul a fost achiziționat de Banca Ibercaja și folosit pentru expunere.
Călătorul care face o escală în aeroportul din Amsterdam are posibilitatea de a vedea o „bucată” din Rijksmuseum. Decorată cu rafinament cu elemente preluate din arta olandeză (lalele și motive de pe ceramica de Delft), Galeria este concepută ca un loc de promovare a muzeului și introduce vizitatorul într-un spațiu intim, delimitat de vacarmul specific unui aeroport internațional. Spațiul oferă posibilitatea panotării a 20 de tablouri, expozițiile fiind schimbate periodic. Dintre expozițiile prezentate aici, se numără: Bruegel in Business (Bruegel in lumea afacerilor), Vincent van Gogh: Nature Close-Up (Vincent van Gogh: Natura închisă), Sunny Skies in the Golden Ages (Cerurile senine ale Epocii de Aur olandeze), Holland and Japan: 400 Years of Trade (Olanda și Japonia: 400 de ani de relații comerciale), Dutch People, Dutch Landscapes (Oameni și peisaje olandeze).
Dar cel mai neobișnuit proiect expozițional din punctul de vedere al locației în care a fost amplasat a fost curatoriat de Paul Barsch în 2016 și intitulat Paintings Roughly Reflecting on Humans and Human Habits, but Mostly Viewed by Cows (Tablouri despre oameni și obiceiurile acestora, a căror audiență este formată în special din vaci). Lucrările expuse au fost realizate de Louisa Gagliardi, Hamishi Farh și Ulrich Wulff și, așa cum sugerează numele, evenimentul a avut loc într-un grajd din Valea Safien din Alpii elvețieni, în fața unui public bovin. Tot pe aceeași linie se înscrie proiectul Bb, inițiat de Allie Linn și Colin Alexander, doi colaboratori care au deschis o expoziție într-un hambar din Conecticut, în 2016, după ce au închis galeria pe care o conduceau. Acestea sunt mai degrabă spații „periferice”; rămâne de văzut în ce măsură publicul va accepta aceste locații drept „locuri ale artei”!