Artistul, prin creația sa, nu numai că exprimă o stare de spirit, o idee sau o percepție asupra universului care îl înconjoară, ci și pornește pe un drum al creației, unde elementele universului în sine devin instrumente în procesul de expresie artistică. Suprafața de lucru se transformă într-una unde diversele forme și consistențe se întâlnesc și se mulează pe o idee, în așa fel încât produsul finit este o creație unde spiritul și materialul ne oferă un obiect complex și profund, marcat nu numai de o substanță profundă, ci și de un corp expresiv. Tehnica mixtă, care domină lucrările artiștilor care s-au grupat în jurul Asociației Materia, este una care domină nu numai rezultatul procesului de creație, dar și drumul care duce spre acest final. Maleabilitatea mai mare sau mai mică a diverselor materiale folosite ne arată nu numai caracterul de temerari al artiștilor, dar și siguranța și experiența care le permite
să participe la un joc al formei și spiritului, unde totul devine posibil și conceptul devine formă. Introspecția și expresia gândului devin elementele principale ale acestei forme de abordare în arta plastică, iar artistul parcă construiește un castel de titan, menit să ofere nu numai forță, dar și soliditate fizică creației spiritului agil. Construcția devine în sine un element transformator, iar majoritatea celor care pornesc pe acest drum devin nu numai mai înțelepți, dar și mai cizelați în secretele maleabilități materialelor. Aceste tehnici de lucru tatonează cu cele ale unui sculptor în piatră sau ale unui artist care folosește metalul pentru a da viață gândurilor sale. Arta cunoașterii și a prieteniei cu elementele folosite devine nu numai un avatar al artiștilor, dar le oferă posibilitatea de a face și o incursiune în lumea succesului și a eșecului, a chimiei și a reacției materialului
folosit față de presiunile externe exercitate asupra lui.
Suprafața de lucru devine una plină de mister și dinamică, care fascinează nu numai ochiul, dar și mintea celui care decide să își întoarcă atenția spre aceste creații. Desigur, acest lucru nu trebuie să ne surprindă, deoarece cei care au participat cu lucrări la Expoziția Materie și Spirit organizată la Muzeul de Artă din Cluj sunt consacrați în lumea artistică din Ungaria. Recunoașterea pe scena internațională s-a datorat în mare parte dorinței și puterii lor de a crea ceva nou, de a participa și a experimenta la formarea unor noi metode de expresie, care de multe ori au devenit formatoare de curente și au stabilit etaloane pentru generațiile următoare. Dintre aceștia îi putem aminti pe câțiva care au marcat evoluția artei maghiare, cum sunt Bartl József, Birkás István, Kovács László, Paizs László, Szikora Tamás și a căror moștenire artistică este una incontestabilă și puternic ancorată în analele istoriei artei. Culoarea, puterea formelor, compoziția de pe suprafața de lucru, îndrăzneala cu care folosesc materialele și le mulează pe matricea gândului, devin nu numai emblematice pentru această expoziție, dar oferă și o senzație care nu poate lăsa rece ochiul privitorului amator sau cizelat. Prin efervescență și dinamică, expoziția devine una care înglobează nu numai succesul unui contopiri dintre spirit și materie, ci crează un univers separat de cel cotidian, unde gândul devine modelator și materia se supune nu numai voinței sale, dar și voinței artistului. Curajul de a păși pe tărâmuri necunoscute în acest cadru dă roade și artistul devine una cu opera sa, iar imaginea de ansamblu reflectă complexitate și coerență. Figurativul lui Bács Emese sau al lui Baksai József rivalizează în culoare și îndrăzneală cu creațiile lui Hérics Nándor, Mata Attila sau ale lui T. Horváth Éva. Tehnica și viziunea lui Dréher János, Paizs László și ale lui Bartl József deschid calea spre un mod de lucru care este, în oarecare măsură, complementar cu lucrările lui Birkás István, Gáll Ádám, Székács Zoltán sau Mazalin Natália în economia expoziției. Pe de altă parte, lucrările lui Bátai Sándor, Pataki Tibor, Budaházi Tibor ne introduc într-o lume a unei simetrii fragile, dar vizibile, cu care poate rivaliza doar senzația oferită de Serényi H. Zsigmond sau Záborszky Gábor. Pe de altă parte, curajul în abordare devine un element definitoriu pentru lucrările lui Kovács Johanna, Kovács László, M. Novák András, Hajdu László, Haraszty István sau Szikora Tamás

 

Artiști expozanți: Baksai József, Bartl József, Bács Emese, Bátai Sándor, Birkás István, Budaházi Tibor, Dréher János, Gáll Ádám, Hajdu László, Haraszty István, Hérics Nándor, Kovács Johanna, Kovács László, Mata Attila, Mazalin Natália, M. Novák András, Paizs László, Pataki Tibor, Serényi H. Zsigmond, Székács Zoltán, Szikora Tamás, T. Horváth Éva, Záborszky Gábor