Mihaela Meravei
Confesiuni din universul cărților
Cluj-Napoca, Editura Colorama, 2019

 

 

Dintre autorii de azi, Mihaela Meravei este unul din numele care s-a remarcat nu numai prin talentul său de poetă și prozatoare, ci și printr-o intensă activitate de recenzent literar, de autor care privește cu ochi critic ceea ce se petrece în spațiul cultural din jur. Născută la 30 aprilie 1967, la Constanța, tânăra scriitoare a absolvit școala gimnazială și liceul în orașul de la malul mării. Se îndreaptă nu spre Litere, ci urmează cursurile Universității “Transilvania” din Brașov, absolvind cursurile Facultății de de Știinta și Ingineria Materialelor, în 2001.
A debutat cu poezii în revista “Tomis” la rubrica Cenaclului Ovidius. Editorial debutează în 2012 cu volumul de versuri Viața pe verticală. Va publica, în fiecare an, câte o carte: Simțuri elementare (2013, versuri), Cu inima lipită de fereastră (2014, versuri), Duminica păpădiei (2015, versuri), Semantica luminii (2016, versuri), Cinci degete (2017, antologie de autor). Mai recent, în 2019, poeta va publica alte două volume, Cu orașul meu se întâmplă ceva ciudat (la editura ExPonto) și Prezumția de fericire (la editura Clubul Mitteleuropa). Să amintim, de asemenea, volumul Anamneze poetice (2018) ce adună cronicile literare ale tinerei autoare, publicate în reviste literare de prestigiu: ExPonto, Agora, InterArtes, Oglinda literară, LitArt, Boema, Vatra veche, Spații culturale, Litera 13, Armonii culturale, Sintagme literare, Plumb, Argeș și altele. Activitatea sa literară nu a rămas neobservată, poeta fiind răsplătită cu câteva premii literare ce îi consolidează o bună reputație în cadrul generațiilor mai tinere.
Admisă ca membru în cadrul selectului Cerc Literar de la Cluj, tânăra autoare va inaugura seria de critică literară a editurii ce patronează acest grup de creatori răspândiți nu numai în patrie, ci și în alte țări (Moldova, Israel, Germania, Spania, Suedia) și care afirmă voința de unitate culturală a creatorilor români, în vremuri de mare dezbinare politică și de rătăcire spirituală.Volumul intitulat Confesiuni din universul cărților, apărut la Editura Colorama (Cluj-Napoca, 2019) adună cronicile de carte publicate de tânăra autoare în ultimii ani. Poeta practică o critică de întâmpinare alertă, bine informată, selectând în general autori tineri, încercând să susțină ascensiunea lor în agitata lume literară de azi. Comentează cu generozitate autori ai unor volume de versuri precum Silvia Bitere, Erika Bloj, Camelia Buzatu, Carmen Tania Grigore, Corina Georgescu, Daniel Dăian, cu toții aparținând, prin vârstă, unor generații mai tinere. E evidentă predilecția autoarei pentru autorii de poezie cu care împărtășește o preocupare comună, cea a poeziei neomoderniste sau cu marcate note postmoderne. Autoarea cărții are adeseori afinități elective cu poeții pe care îi comentează, dar asta nu scade nimic din valoarea comentariilor, latura subiectivă a recenziilor fiind ceea ce acordă nota caracteristică a criticului.
În ipostaza de commentator literar, Mihaela Meravei are capacitatea de a esențializa, de a descrie în câteva fraze universul literar pe care-l explorează. Pe Silvia Bitere o definește “nonconformismul”, “curajul și sinceritatea”, poeta fiind preocupată de “frământări ontologice sau legate de divinitate”, în multe dintre poemele acesteia fiind detectată “o undă argheziană”. Despre Erika Bloj comentatoarea opinează că “particularitatea erotică”a versurilor acesteia “pendulează între arhetipul animus al rațiunii și spiritului feminin” și “arhetipul anima”, înțeles de critic în sens de emotivitate sau senzualitate. Volumul Erikăi Bloj, Roșu shiraz(2018), e apreciat pentru versul “voluptuos, amplu, metaforic, meditativ și profund”. Universul liric al poetei Camelia Buzatu, din volumul Optzeci de sentimente sub inimă (Editura Colorama, 2019) este cercetat cu minuție, la nivel tematic și stilistic. Lirismul acesteia se caracterizează prin nota retorică, postmodernistă, prin “complexitatea tematică” a unor poeme “scrise cu patimă și sinceritate”. Observații interesante face Mihaela Meravei și în comentariile aplicate pe care le dedică unor poeți, diverși ca factură, dintre care amintim nume ca Emilia Poenaru Moldovan, Maria Pal (practiciană a unui lirism pus sub “codul deontologic al discreției”, Daniel Dăian ( descris ca un practicant al unei poezii “metamoderniste”, “dezinhibate”), Raluca Faraon, Corina Georgescu, Mirela Orban (poezia ca “pictură din cuvinte, sentimente și trăiri”), Spiridon Popescu (‘’’o tiroliană de cuvinte și idei”), Constantin Preda (văzut “sub semnul harului”), Carmen Tania Grigore, Nina Voiculescu, Adrian Frățilă (un “trubadur gorjean”) și alții.
Poeta din Constanța demonstrează o profundă cunoaștere a poeziei actuale, o fină înțelegere a mecanismelor interne ale lirismului. Cu o dorință evidentă de a-și extinde aria comentariilor, Mihaela Meravei comentează cu aplomb cărți de proză (Marian Danci, cu romanul Îmblânzitorul de cerbi, 2018), jurnalul de călătorie (Vasilica Grigoraș cu Odă prieteniei, 2019), eseurile și jurnalul literar (Dumitru Augustin Doman, cu volumul Moartea de după moarte, 2019), demonstrând maturitate, bun gust și un anume rafinament al expresiei critice. Comentariile Mihaelei Meravei din volumul Confesiuni din universul cărților sunt scrise cu un vădit accent simpatetic, cronicile ei constituindu-se ca veritabile exerciții de admirație ale unui fin degustător al literaturii. Poeta își întâmpină colegii de literatură cu sentimentul de a fi descoperit veritabile miracole ale creativității, cu o tonică, revigorantă bucurie a lecturii, într-o vreme în care domină scepticismele și dezarmantul nihilism.