Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Mircea Nechita. Portret al artistului.

Mircea Nechita.  Portret al artistului.

Încercarea de caracterizare a lui Mircea Nechita printr-un singur cuvânt echivalează cu o adevărată provocare. De ce ar considera cineva, în speță un critic de artă, că este oportun să o facă? Un posibil răspuns este că artistul însuşi invită la un astfel de demers, prin nimic altceva decât prin activitatea sa din domeniul vizualului. Mă refer la vizual, în general, şi nu la grafică, desen, gravură, colaj, obiect sau pictură, direcții pe care le abordează sistematic Nechita, pentru că, dincolo de mediul de exprimare sau de familia de tehnici şi procedee specifice fiecărei ramuri, ceea ce contează cu adevărat în munca sa este reprezentarea în sine, nu mijloacele prin care ajunge la imaginile dorite. Interesant este că la nivel de crez, pentru el desăvârşirea şi drumul parcurs, în sens biografic, se suprapun totuşi până la identificare.
Am stabilit deja că avem de-a face cu un artist extrem de divers prin preocupări, varietate care se extinde şi în sfera tematică. Este momentul să punctez faptul că Mircea Nechita are o inepuizabilă capacitate de muncă, în această afirmație termenul “muncă” fiind parțial sinonim cu cel de “creație”. De altfel, pentru artist efortul depus în sesiunile de lucru reprezintă mai mult o formă de purificare a sufletului prin artă, decât un proces cu conotații fizice, chiar dacă uneori acestea presupun serioasa angrenare a resurselor musculare. Presa pentru gravură este doar un exemplu în sensul menționat.
Diverstitatea sau creativitatea nu spun însă nimic despre volumul ori magnitudinea operei. În cazul de față, atrag atenția marea capacitate de creație şi cadența evenimentelor artistice: expoziții personale sau de grup, apariții editoriale, proiecte cu vizibilitate publică, unele dintre ele de factură cultural militantă. Aşadar, un artist prolific, calitate pe care aş asocia-o cu consecvența.
Subiectele pe care le atacă în mod recurent sunt reprezentările animaliere sau vegetale, cele din sfera erotismului, a decorativului şi alegoriei, uneori cu conotații onirice ori suprarealiste. Lumea rurală reprezintă un capitol aparte. Casa, nudul, portretul, calul, cornutele, pisica, lupul sau pasărea sunt personaje principale într-un discurs vizual adeseori polifonic şi întotdeauna coerent. Imaginile create transcend adeseori eventualele surse literare care le-au alimentat. Aşa cum menționam anterior, reprezentarea tinde să se substituie subiectului propriu-zis.
Compozițiile lui Mircea Nechita sunt pe cât de complexe, pe atât de surprinzătoare. Fie că se dezvoltă organic ori geometric, acestea se caracterizează prin elaborare şi detaliere minuțioasă. De câte ori se poate, tehnic vorbind sau conceptual, şi aici mă refer în special la proiectele ce presupun transferul de imagine, artistul apelează la culoare, folosind cromatica drept aliat. Austeritatea şi tendințele minimaliste sunt eludate din discursul vizual. Rezultă nişte lucrări savuroase, ingenioase, suculente, din care transpare bucuria de a înfățişa, respectiv de a plăsmui.
M-am întrebat în repetate rânduri de ce mi-au atras atenția încă de la prima vizionare lucrările lui Mircea Nechita şi de ce o fac şi în prezentul scrierii acestor rânduri. Răspunsurile țin de orizontul personal de aşteptare. Artistul, fără a fi fost discipolul vreunui maestru, de altfel personalitatea sa puternică, în ciuda bunului simț identitar, este incompatibilă cu menționatul binom, a avut profesori remarcabili, care la rândul lor s-au format în compania unor profesori excepționali. Astfel, Nechita a preluat, în sens deloc peiorativ, în procesul formării sale instituționale, o sumă de elemente conceptuale şi morfologice nu doar de la Mircia Dumitrescu sau Nistor Coita, dar indirect şi de la Vasile Kazar, Octav Grigorescu ori Ion State. Îmi asum afirmația că sistemul de gândire plastică şi de abordare tematică al lui Mircea Nechita perpetuează o parte din spiritul marii şcoli româneşti de grafică. Contribuțiile personale, începând de la talent, originalitate şi până la inovații stilistice sau iconografice, sunt, de asemenea, de admirat, la propriu şi la figurat.
Revenind la premisa eseului de față, aceea a caracterizării lui Mircea Nechita printr-un singur cuvânt, îl invit pe cititorul care este la curent cu munca şi activitatea lui să mediteze dacă avem de-a face cu un artist divers sau prolific, consecvent sau coerent, surprinzător sau complex, talentat sau original, tradițional sau (post)modern. Acestea ar fi propunerile mele.

Leave a reply

© 2024 Tribuna
design: mvg