Delia Țălnar
Pantheonul Blajului
Blaj, Editura Buna Vestire, 2018

 

Pantheonul Blajului este o lucrare de master a profesoarei Delia Țălnar, absolventă a Facultății de Istorie de la Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu și, cu această disertație, master a Facultății de Teologie Greco-Catolică din Blaj. Și lucrarea de licență despre reflectarea Primului Război Mondial în paginile publicațiilor blăjene și articolele publicate în presă sau în volume colective au demonstrat probitate și o temeinicie a cercetării.
Cimitirele sunt, nu numai în sens figurat, ,,pantheoane ale unui neam”, cu trimitere, desigur, la sensul originar din Roma antică: temple ale zeilor, dar și cu sensul statornicit în istoria mai recentă, galerie a personalităților unui popor.
Structurată în două părți – o parte teoretică și un studiu de caz – lucrarea impresionează prin informație vastă și prin sistematizare. Astfel se face în prima parte un istoric al cimitirelor, implicit al cultului morților, al felului mormintelor – la suprafață, catacombe, cavouri și mausoleuri – paginile cuprinzând și ilustrații adecvate.
Accentul cade însă pe partea a doua a lucrării, studiul de caz, care se ocupă de cimitirele și mormintele Blajului. Aici, pe lângă bibliografia teoretică, lucrarea beneficiază și de o cercetare practică, pe teren, pentru identificarea locurilor de odihnă veșnică a personalităților Blajului. Acestea sunt grupate după locul în care își dorm somnul de veci: Catedrala Greco-Catolică ,,Sf. Treime”, Capela Arhiereilor, Cimitirul Bisericuței Grecilor și Cimitirul mare al orașului.
În Catedrala Greco-Catolică ,,Sf. Treime” se află, în mod simbolic alăturate, două morminte: al lui Ion Inochentie Micu-Klein, întemeietorul Blajului, reînhumat aici după mai bine de două sute de ani, împlinindu-i-se dorința testamentară ca să se odihnească în catedrala în care el ,,a pus prima piatră” și având convingerea că obșteasca înviere nu poate fi așteptată decât în pământul patriei; și al cardinalului Alexandru Todea, reîntemeietorul, care s-a străduit, ca și vrednicul său înaintaș, să redea demnitatea și statutul de biserică națională, Bisericii Greco-Catolice, după o lungă și nedreaptă scoatere în afara legii, în regimul comunist. În necropola Capelei Arhiereilor se află mormintele a zece episcopi și mitropoliți. În cimitirul Bisericuței Grecilor își dorm somnul de veci personalități ale culturii blăjene (sau naționale), de la Timotei Cipariu – ,,fala școlilor din Blaj”- la eminentul istoric și teolog Lucian Periș. Cele mai multe personalități blăjene își au mormântul în Cimitirul mare al orașului. Autoarea a prezentat fiecare personalitate într-un succint medalion, într-o expunere vie și afectivă.
Capitolul următor l-aș numi ,,al propunerilor” pentru că enumeră personalitățile care ar trebui reînhumate la Blaj; urmând lui Ion Inochentie Micu-Klein, s-ar cuveni să-și doarmă somnul de veci în pământul sfânt al Blajului corifeii Școlii Ardelene –Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai-Deleanu, pentru că ei, care au lucrat atât pentru ridicarea culturală a Blajului și a neamului românesc, au morminte în pământ străin; apoi Preasfințitul Ioan Suciu (1907-1953), episcopul tinerilor, martir al Bisericii, mort în sinistra închisoare din Sighet, așteptând învierea în neștiut mormânt, așa cum zice un poet, evocator al Blajului: ,,Și-acum îți căutăm mormântul/ În cimitirul fără cruci/ ca să învii din nou Cuvântul/ prin care-n viață să ne duci”. Morți în temnițele comuniste la Sighet, la Gherla sau Aiud, lor le-a dedicat Radu Gyr vibrante versuri imnice: „Ați luminat cu jertfe sfinte/ Pământul până-n temelii,/ Căci arde țara de morminte/ Cum arde cerul de făclii.” Morminte neștiute de martiri ai Bisericii Blajului care după cuvenita recunoștință a posterității sunt vrednici să se ridice la cinstea altarelor. Și filosoful creștin Petre Țuțea, fecior de preot, își mărturisea în rânduri emoționante această dorință: ,,Am lăsat o cerere la Uniunea Scriitorilor să fiu înmormântat la Blaj, în mica Romă a lui Eminescu…să fiu înmormântat la Blaj, unde-s corifeii Școlii Ardelene” (din păcate, nici aceștia nu sunt înmormântați la Blaj! n.n.)
Ultimele pagini cuprind, pe lângă recomandări de îngrijire a cimitirelor, însemnări despre reflectarea cimitirului în artă și literatură, comentând romanul lui Umberto Eco, Cimitirul din Praga sau pagini din Jurnalul de bord al lui Jean Bart, romanul lui Ion Brad, Ultimul drum, ilustrând ultimele pagini cu sugestive reproduceri picturale: Jacob van Ruisdael, Cimitirul evreiesc, Adolf Hiremy-Hirschl, Cimitir pe malul mării, Nicolae Dărăscu, Cimitir tătăresc din Balcic și Mihaela Radian, Cimitirul eroilor – emoționant omagiu adus Revoluției din Decembrie 1989.
Cuvântul Pantheon la adresa spiritualității blăjene a mai fost folosit în diverse articole și chiar într-o carte de interes turistic, dar cartea profesoarei Delia Țălnar este prima lucrare care abordează tema personalităților marcante înmormântate la Blaj, argumentând convingător că aceste cimitire ale Blajului, cu morminte sfinte pentru neamul nostru, merită un loc pe lista monumentelor istorice.