Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Petru Galiș, un pictor elevat

Petru Galiș, un pictor elevat

Un excelent pictor al dantelelor, un minunat făcător de misterioase “Picturi neterminate”, drum deschis viselor privitorului sensibil, un maestru al subtilităților grafice și cromatice, desăvârșit prin calitățile sale, dovedindu-se un artist complex, Petru Galiș este un artist dotat cu o sclipitoare inteligență, unic poate în contextul picturii contemporane românești. Situându-se în zona picturii poetice, undeva între suprarealism și hiperrealism, în arta sa, unde este vorba de un mod de exprimare cu subtile metamorfozări expresioniste, Petru Galiș propune o lume cu păsări, flori și hiperrealiste dantele sau obiecte vizualizate cu minuțiozitate, cu colivii și enigme, o lume a sa, în care totul este viu și vibrează. Ne emoționează prin picturi de un deosebit rafinament cromatic și structural, ca să enumerăm câteva drept exemplu, cum sunt: Chimirul lui Moșu, Patru vaze, Cântarea florilor tăiate, Sculele mele în iarbă, Acvariul uscat, Colivie în roșu englez, Două șezlonguri, Instrumente în iarbă, Șapte păsări și un pește, Sertarele, Dulăpior ș. a sau Gardul din față și din spate.
Cum deja sugerasem, artistul posedă un mod de exprimare sensibil, de mare rafinament, extrem de laborios, excelent aprofundat în textul bogat al cărții recent apărute „Culoarea cuvintelor, Petru Galiș de vorbă cu Vasile Bogdan”.
Artist lucid, exigent cu sine, fără a cădea în rezolvări manieriste de meșteșug obsesiv, artistul găsește de fiecare dată soluțiile optime, și conform definițiilor sale, el nu face peisaje și naturi statice, ci exterioare și interioare. Picturile, zise neterminate, oferă privitorului libertatea de a colabora, de a visa forma obiectelor redate simplu prin amprentele lor vide.
În concluzie, spicuim câteva rânduri din programul pictorului Petru Galiș care îi definesc parțial personalitatea:
“Planul meu «secret» este de a fi «făcător» în pictură pe cât sunt de «auzitor» la muzică. De exemplu să desenez o improvizaţie pe o temă de jazz tradiţional, să pictez cvartete, cvintete, bagatele sau să compun concerte pentru un obiect – solist şi orchestră.
Este de fapt o tendinţă de a modifica obiecte ba într-o parte ba în alta, unele parcă se înmoaie şi se turtesc, dar nu-şi pierd total identitatea.
Nu numai că le păstrez identitatea, dar vreau să capete ceva în plus. Acela nu e paharul pentru vin «X». El a devenit paharul «X» din care beau eu. Oricine poate face o linie din A spre B cu un liniar bun şi un creion de 0,5, o sută de oameni o vor face la fel. Aceasta-i calea spre «uni-formă»! Dacă le iei liniarul şi-i laşi să-şi aleagă creionul, vor rezulta o sută de linii diferite. Fiecare va purta într-însa personalitatea autorului şi căldura mâinii sale.
În cazul meu osteneala se împarte în două, prima parte se termină la definitivarea schiţei. Apoi vine greul de la şevalet unde mi se întâmplă să mă întorc din drum spre formă, sau să alerg şi mai departe. Aici este dificultatea. Să găsesc măsura!
Uneori ideea-mi cere să caut pe-alături, s-o îmbrac altfel, aşadar să o modific. Până va purta şi ea temperatura mâinii mele ca şi cea în care am lăsat formele aşa cum le-am găsit.
La urma urmei într-un tablou se poate citi felul în care se vede lumea din locul în care stă pictorul, dar şi aluatul din care-i construit artistul. Dacă un grafolog desluşeşte caracterul celui care a scris un text după forma literelor şi acestea sunt doar nişte semne convenţionale automatizate, cum să nu poţi privi în sufletul autorului unor semne aşezate chibzuit şi cu simţire.”

 

 

Timișoara 4 iunie 2022

 

Leave a reply

© 2022 Tribuna
design: mvg