Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Poezie italiană contemporană

Poezie italiană contemporană

 

 

PIERLUIGI CAPPELLO (1967- 2017)
Viața sa scurtă și zbuciumată nu l-a împiedicat să devină un poet cu o voce limpede și clară, foarte iubit și urmărit deși era timid și discret.
Poeziile din acest grupaj sunt extrase din Azzurro elementare. Poesie 1992-2010 (Rizzoli, 2013), o antologie de autor îngrijită de el însuși.

 

 

*
Am fost aici, eu?
Am fost aici?
Înăuntrul acestui abur al anilor,
să mă caut?

 

 

*
Ca să spun ce păstrez
ca să spun ce anume, citind
o partitură care să rețină cerul
sus, mereu sus, pentru fiecare pagină ascultată
în interiorul fumului
în fiecare gât pietrificat
aici, unde nu voiam
în zgomotul de dinainte
zgomotul de după
unde mereu ne regăsim
precum un vânt, un contur
după ce nu se înțelege
și ceva ca un stol se desprinde
fugind de foc
o însemnare, de pe geamuri, o voce
scurta șoptire a poeților.

 

 

*
Să plângi nu-i o tresărire de umeri
și acum că am plâns
nu am cuvinte mai bune decât acestea
ca să spun c-am plâns
cele mai frumoase cuvinte
cele mai pure cuvinte
nu-s zburdarea silabelor
pe iarna foșnitoare de frunze
stau așa cum stau
nici foc, nici cenușă
între ultimul cuvânt spus
și primul nou de spus
chiar acolo locuim

 

 

*
Am citit timp de milenii quaerendo
invenietis căutând veți găsi
căutând mult, chiar murind mult
și-un secol sau nesecol secrete
șoptesc vocile din mijlocul cărților
Dar de nerăbdarea de a ne îndrepta pe pagini
cui, dacă nu nouă, ne arde jarul?

 

 

Trimiteți să se spună Imperatorului

 

 

nimic nimeni în niciun loc niciodată
(Vittorio Sereni)

 

 

Precum azi mulți ani în urmă
trimiteți să se spună imperatorului
că toate fântânile s-au uscat
și strălucește piatra părăsită de apă
îndrumați provele voastre înăuntrul arsurii
deoarece e de umblat prin întunericul cuvântului
tivul de in pe fluierul piciorului
și, abia ținuți de o zvâcnire,
soarele împotrivă, roșul dedesubtul pleoapelor
veți bătători poteci foarte întinse
atât de întinse încât n-au o direcție
și vă veți regla asprimea
la asprimea scorpionului
rumegării cămilei
la filamentul fiecărei rădăcini
netedă, steaua netedă, în privirea voastră
desprinsă de ochi, nu va pulsa
nici zenitul, nici nadirul
în niciun loc, niciodată.

 

 

Traducerea din limba italiană de Claudia Albu-Gelli

 

 

Selecție texte și prezentare de Serena Piccoli și Giorgia Monti

 

Leave a reply

© 2021 Tribuna
design: mvg