Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Cultură și civilizație românească în Maramureș

Se împlinesc 12 ani de când, la Săliștea de Sus din Maramureș, în fiecare an, la sfârșit de vară, se întâlnesc, venind din toată țara, de la marile universități și institute de cercetări, istorici, filosofi și filologi, dar și personalități din domeniul științelor, marmațieni, ardeleni, dar și munteni și moldoveni și, uneori, chiar din Republica Moldova pentru a participa la tradiționalul Simpozion Național „Cultură și Civilizație Românească”. Și trebuie să-i amintim, de exemplu, pe Prof. dr. Emil Constantinescu, fost Președinte al României, pe Acad. Ionel-Valentin Vlad, fost Președinte al Academiei Române, pe Ioan-Aurel Pop, actualul Președinte al Academiei Române, pe Acad. Emil Burzo, Președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, pe Prof. dr. Mircea Dumitru, membru corespondent al Academiei Române, fost Ministru al Educației și Învățământului, pe Prof. dr. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române, pe Prof. dr. Dan Dungaciu, Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și alte personalități. Participarea acestora dovedește prestanța acestui Simpozion, importanța sa națională și interesul de care se bucură.
Dovada o constituie sutele de participanți, cei mai mulți, firește, din toată Marmația, în frunte cu oficialitățile Prefecturii, ale Consiliului Județean Maramureș și cu reprezentanții Primăriilor din zona centrală și de Sud-Est a Marmației.
Cei care ne întâmpină sunt, de regulă, vrednicul de cinste Primar al orașului Săliștea de Sus, Ștefan Iuga, și Profesorul Simion Iuga, descendenți din Familia Iuga de Săliște, a cărei vechime este atestată din anul 1468 şi „care descinde, se spune în Investigația Nobiliară din 1752, din Nicolae de Săliște, fiul Voievodului Ștefan și nepotul lui Bogdan Vodă descălecătorul”.
În marea sală festivă de la Pensiunea „Seky”, cu priveliște spre Valea Izei, împodobită de sărbătoare, poți distinge după vestimentație prezența preoților de la principalele Biserici ortodoxe și greco-catolice din zonă, dar și a membrilor din formațiunile folclorice ale zonei, de dansuri și cântece, vestit fiind grupul colindătorilor organizat și condus de părintele Gavriș Vancea de Oncești, vechimea familiei sale fiind atestată din anul 1366. Părintele a fost adesea invitat cu formațiunea de colindători din Săliștea de Sus la festivitățile din Aula Academiei Române.
Domnul Primar deschide lucrările Simpozionului care încep de obicei cu discursul unuia dintre invitații de onoare și continuă cu alte comunicări științifice în legătură cu tema Simpozionului referitoare la evenimentele naționale, cum au fost cele de omagiere a Centenarului Marii Uniri din 2018, când a fost sărbătorit și al X-lea Simpozion Național de la Săliștea de Sus.
Regretatul Președinte al Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, descendent după mamă din familia nobiliară Timiș de Borșa, atestată documentar din anul 1456, pe care l-am însoțit, ca Vicepreședinte al Academiei Române, în toate deplasările sale pe tărâmurile de vis ale Marmației, din Baia Mare până la Prislop, unde se găsește unul dintre domeniile moștenite de la străbuni, pe care se înalță o Sfântă Mănăstire și, visa nobilul Președinte, că se va ridica odată și fortăreața Cavalerilor Marmațieni, pe locul de popas al Voievozilor Bogdan și Dragoș Descălecători de Țară, avea obiceiul de a ține adevărate dări de seamă asupra principalelor evenimente științifice și culturale ale Academiei Române, ale României și ale lumii, făcându-le întotdeauna și istoricul, legat mereu de țara noastră, de români și nu de puține ori de savanții descendenți ai familiilor nobiliare marmațiene.
Și au rămas în amintirea participanților la Simpozioanele de la Săliște relatările Academicianului Emil Burzo, Președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, descendent al familiei nobiliare Gorzo-Burzo de Ieud, atestată documentar din anul 1427, despre destinele glorioase dar și adesea tragice ale unora dintre urmașii cavalerilor marmațieni care au participat activ la toate marile evenimente istorice ale României.
Simpozioanele de la Săliștea de Sus i-au oferit și distinsului specialist în Istoria Transilvaniei, Academicianul Ioan-Aurel Pop, Șagunist de-al nostru (absolvent al Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov), pe atunci Rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și astăzi Președinte al Academiei Române, prilejul de a se referi, după obiceiul Domniei Sale, la documente incontestabile care dovedesc vechimea daco-romană și românească a populației de pe aceste teritorii care, din păcate, au fost stăpânite câteva secole de către forțe străine care nu le-au pricinuit decât necazuri, dar, în ciuda adversității lor, au fost adesea nevoite să recunoască, chiar în documente oficiale, descendența nobiliară și drepturile populației romanice din Marmația și din întreaga Transilvanie.
Ar fi, desigur, multe de spus despre Simpozioanele de la Săliștea de Sus. Pentru cei interesați se găsesc prezentările comunicărilor în volumele care apar în fiecare an sub titlul Cultură și Civilizație Românească în Maramureș. S-a ajuns la volumul 10. Dar sunt multe lucruri nescrise, evenimente emoționale și întâmplări care, din păcate, încep să se șteargă sub apăsarea tot mai grea a timpului. Cine își mai amintește, de exemplu, că în fiecare an, pe terasa Pensiunii „Seky”, înainte de începerea lucrărilor, bucuria mea era de a face câte o fotografie cu grupul toponimiștilor români: Adrian Rezeanu, Dumitru Loșonți și Vasile Frățilă. Și ne tot schimbam, ca să fiu alături de fiecare. Și ne-am pozat în fel și chip, cu și fără pălăriile cu bor mare pe care le adusesem eu și cele cu bor mic ale marmațienilor.
Cine ar fi crezut că la Săliștea de Sus se întâlneau în fiecare an cei mai vestiți toponimiști români: Prof. dr. Vasile Frățilă, dialectolog și toponimist de la Universitatea de Vest din Timișoara, de numele căruia se leagă Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș; dr. Dumitru Loșonți, de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” de la Cluj-Napoca, cunoscut prin lucrarea Tezaurul Toponimic al României – Transilvania și Toponime Românești care descriu forme de relief, și regretatul nostru prieten dr. Adrian Rezeanu, cunoscut prin dicționarele toponimice monumentale ale Olteniei și Munteniei, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” din București, care, în ultimii ani, înainte de a ne părăsi pentru totdeauna, a publicat câteva volume despre Mănăstirea din Bixad și despre istoria Bisericii Ortodoxe și a românilor din Oaș și din Maramureș în timpul ocupației horthyste.
Studiile toponimelor sunt dătătoare de seamă prin vechimea și specificul lor despre populațiile care au trăit pe anumite teritorii pe care le-au lăsat ca moștenire urmașilor, tot așa cum le-au lăsat și numele, din tată în fiu, de la Bogdan și Dragoș, cum au rămas și denumirile Sarmația și Marmația de la ultima glaciație și până în zilele noastre.
Înființarea Asociației „Bogdan Dragoș” a urmașilor nobilimii românești din Maramureș, la sugestia Acad. Ionel-Valentin Vlad, a dat un nou impuls Centrului de cercetări „Cultură și Civilizație” din Săliștea de Sus, care a început, după modelul institutelor academice, să-și organizeze activitatea și să-și planifice investigațiile legate de celebrul Simpozion, care a devenit un exemplu și pentru alte localități marmațiene. Activitatea de cercetare a fost organizată pe trei departamente: Filosofia culturii, coordonator Prof. univ. dr. Nicolae Iuga; Istorie locală, coordonator lect. univ. dr. Ilie Gherheș și Teologie istorică, coordonator preot paroh Gavriș Vancea. Centrul de Cercetări din Săliștea de Sus a primit egida Academiei Române și își desfășoară activitatea prin colaboratori din toată țara, ținând legătura cu Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române.
Din 2018, Centrul de Cercetări din Săliștea de Sus publică și revista „Semnal”, care este o continuare, într-o nouă serie, a publicației din 1969 a Cenaclului Literar al Școlii din Săliște, care în 1971 a obținut locul al II-lea pe țară la Concursul Național al revistelor școlare. Profesorul Simion Iuga este Redactor șef al revistei care apare cu sprijinul financiar al Primăriei orașului Săliștea de Sus.
Suntem încă la mijloc de Primăvară, când merii s-au lepădat deja de flori, dar n-au prins încă forma roadelor bogate, iar din pragul porților împărătești de pe Dealul Ștefăniței, dacă te uiți în jos, spre Valea Izei, ai să vezi numai verdeață și pădure. Au trecut și Sfintele Paști, dar gândul zboară înaintea noastră, de parcă s-ar topi și timpul, spre început de toamnă, de Sfântă Mărie, de Săliștea de Sus, și de Simpozionul la care se vor aduna marmațienii, cu mic și mare, ca să cinstească Primăvara, și vara, și anii care se tot adună, și unul peste altul, și toți întreolaltă vor duce pentru totdeauna faima acestor meleaguri, care, pentru cine le cunoaște, stau cuibărite într-un singur nume, cu rezonanțe de toponim arhaic: Marmația.

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg