Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Jazz tânăr în festival de tradiție, la Casa Studenților Cluj

Finele lui 2016 a adus jazz-fanilor clujeni câteva compensații pentru pierderile suferite de comunitatea jazzistică română în acest an. Mă refer la succesivele decese înregistrate în iarnă – medicul Mircea Cazacu (în etate de 70 de ani), primăvară – medicul şi veteranul mişcării jazzistice transilvane, Ion Pitty Vintilă (la 80 de ani), apoi, în vară – speologul şi neîntrecutul animator al vieții jazzistice, Iosif Viehmann (cu câteva zile înainte de a împlini 91 de ani). Lor li se adaugă nume importante pentru dezvoltarea acestei muzici în țara noastră, cum au fost Marius Popp şi Adrian Enescu.
Ca atare, ediția cu numărul XX a Festivalului Jazz Napocensis a început sub auspicii sumbre. Cu toate aceastea, etern tânărul ei organizator – profesorul şi şeful de orchestră Ştefan Vannai – a reuşit să o facă memorabilă. Mai întâi, prin continuarea valoroasei tradiții a Concursului de Jazz dedicat tinerelor talente. Juriul avu următoarea componență: prof. Ştefan Vannai, Pavel Puşcaş – estetician şi profesor la Academia de Muzică G. Dima din Cluj, Marius Marchiş – muzician şi notoriu promotor muzical în mediile audio-vizuale, Theodor Constantiniu – lector la AMGD şi avizat comentator de jazz, precum și, cu voia dvs., subsemnatul. Misiunea juriului s-a vădit a fi dificilă, datorită abundenței de talente existente la noi. Motiv de mare satisfacție, dar şi de preocupare, având în vedere perspectivele acestora în condițiile unei conjuncturi geopolitice … deloc jazzistice. Consemnez aci doar principalii câştigători ai pașnicei competiții, conştient că (la fel cum s-a întâmplat de două decenii încoace) cei mai perseverenți dintre ei au şanse să devină vedetele jazzului de mâine: vocalista Alina Mihocaş şi flautista Grațiela Bejinaru, ambele studente ale reputatului profesor Horia Făgărăşanu de la Timişoara; constănțeanca Diana Iuga, cu o evoluție surprinzător de dezinvoltă la violă, acompaniată de pianistul basarabean Cristian Postoroncă şi de bateristul (premiat şi el) Paul Gaciu; vocalistul Sandu Bantaş din Chişinău, în mare progres după debutul său la Concursul Studențesc de Jazz de la Târgu Mureş din primăvara trecută. Printre speranțe se înscrie, de asemenea, excelentul ghitarist cubanez stabilit la Cluj Javier Leyva, câştigătorul moral al categoriei cel mai bun instrumentist. Din fericire, Javier fu integrat unui grup de reale perspective − Spa Jazz Band − îndrumat de către inteligentul pianist/compozitor/aranjor Ony Rodilă la Şcoala Populară de Artă Tudor Jarda din Cluj. În acelaşi context, o apreciabilă prezență exotică a fost vocalista libanezo-franceză Ariqat Maissovn (îi transcriu numele conform fişei de concurs). Ar mai fi de amintit, gracila vocalistă Mara Kovacs, elevă de gimnaziu, cu serioasă implicare jazzistică ghidată de părintele ei. Înainte de a vă prezenta pe laureații Marelui Premiu, se cuvin amintite contribuțiile esențiale la reuşita Concursului şi a Galei, datorate directorului Casei de Cultură a Studenților, dl. Flavius Milăşan, doamnei Corina Schmidt, lidera Asociației Art of World din Karlsruhe/Germania și directorului Clubului Cultural Studențesc al Universității Tehnice Cluj, ing. Lucian Revnic.
Grație colaborării cu Art of World, publicul clujean a făcut cunoştință cu unul dintre principalii ghitarişti ai marii şcoli de jazz din Cuba: Danny Labana Martinez. Cu o spontaneitate specifică zonei culturale din care provine, DLB a reuşit să prepare – în timp record – un recital în compania celor trei laureați ai Marelui Premiu, membrii Trio-ului Răzvan Pârvu. Pe lângă liderul pianist, din acest grup fac parte basisul Alexandru Diaconu şi bateristul Iustin Rusu. Cei trei foarte tineri muzicieni, formați în cadrul Modulului de Jazz condus de Romeo Cozma la Conservatorul din Iaşi, au impresionat prin muzicalitate, individualități deja conturate, dar şi coerență, maturitate, adaptabilitate, nu doar în complexele compoziții propuse de Pârvu, ci şi în acompaniamentul furnizat vocalistului Bantaş, precum şi ghitaristului Labana Martinez. Versatilul muzician cubanez, capabil să acopere ample zone stilistice şi să stabilească instantaneu raporturi de simpatie cu publicul, a apreciat la modul superlativ empatia muzicală dintre el și colaboratorii săi români. Idealmente, interacțiunea dintre aceşti artişti ar merita să fie continuată şi fructificată pe viitor. Amintesc și implicarea Bibliotecii de Studii Latino-Americane în organizarea reușitului recital.
Conform tradiției, Gala debutase cu recitalul big band-ului Gaio, dirijat de Stefan Vannai, având o garnitură interpretativă remodelată în conformitate cu oferta studențească a instituției patronatoare, Academia de Muzică G. Dima. Deocamdată, i-am remarcat – fugitiv – pe cei câțiva saxofonişti (o noutate în peisajul, întotdeauna problematic, al secției de reeds), pe pianistul Matyas Bereczki, tromboniştii Alexandru Cristea, Timotei Torje, Rodion Gheorghiță, trompetistul Viorel Mureşan, bateristul Paul Gaciu… Fără să apeleze la virtuozisme lipsite de acoperire, orchestra astfel remaniată are deja un sunet plăcut, maleabil, ce promite o dezvoltare pe măsura anvizajatelor aniversări din proximul sezon: 35 de ani de la înființarea big band-ului de tineret Gaio (cea mai longevivă grupare de acest gen din România) şi 20 de ani de existență a Modulului de Jazz de la Academia de Muzică din Cluj.
De mai bine de un an, profesorul de notorietate internațională Mircea Ardeleanu conduce două ansambluri de percuție la aceeaşi Academie de Muzică. Unul dintre ele activează şi sub egida Centrului Cultural Casa do Brasil din Cluj, purtând o denumire adecvată: TranssilvaBras Percussão. Junii componenți ai acestei formații au încântat publicul cu un program alcătuit, majoritar, din piese ale unor compozitori contemporani latino-americani, dar şi din prelucrări pronunțat percusive pe teme de factură jazzistică. Iată numele acestor interpreți abia trecuți de 20 de ani, cu frumoase perspective: Nichita Domide, Toni Vântur, Gergely Reman, Miruna Davidoaie, Sebastian Pop, Ferenc Ercsei, Călin Lup.
Punctul culminant al Festivalului Jazz Napocensis a fost atins prin recitalul Duo-ului Nicolas Simion/saxofoane & Sorin Romanescu/ghitară electrică. Cei câțiva ani de colaborare pe care îi au la activ se reflectă într-o admirabilă coeziune interpretativă, relevând valențe esențiale pentru arta jazzistică: spontaneitate, ingeniozitate, abilitatea de a reinventa pe trama unor piese provenind din cele mai diverse domenii expresive – blues, bop, jazz modal, avangardă… Deşi mai cântaseră destul de frecvent la Cluj, Simion şi Romanescu au izbutit să ne surprindă încă o dată, cu improvizațiile lor avântate, pline de șarm, şi cu imprevizibile schimburi de idei la înaltă tensiune estetică. Dacă Nicolas Simion face parte dintre consacrații jazzului european actual, colegul său a înregistrat uimitoare progrese, atât în planul tehnicii, cât şi al sensibilității. Un program pe care toți cei prezenți l-au receptat cu maximă identificare afectivă.
De altfel, succesul întregii Gale poate fi atestat prin înregistrările realizate cu această ocazie și, totodată, prin entuziastele aplauze și comentarii ale celor prezenți. Rămân la convingerea că o asemenea reușită s-ar cuveni a fi mediatizată pe cât posibil mai alert, cu un afiș corespunzător, cu avanpremiere în mass media, și − evident − prin necesara implicare a unei echipe organizatorice, fie și pe bază de voluntariat. Capitalul de prestigiu acumulat de Jazz Napocensis merită o susținere și valorificare pe măsură din partea autorităților clujene.

Leave a reply

© 2025 Tribuna
design: mvg