Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Cărțile Editurii Tribuna în 2020

Cărțile Editurii Tribuna în 2020

Într-un an greu pentru umanitate, cu blocaje pe toate palierele societale, generate de o pandemie venită de niciunde, imposibil de anticipat de statele lumii și, se pare, încă dificil de învins, cultura scrisă are menirea și datoria de a asigura continuitatea transmiterii mesajului cultural, generând producții editoriale care să suplinească absența contactului direct dintre actul de cultură și consumatorii săi, pe de o parte, iar pe de altă parte să reflecte, să consemneze realitatea vremurilor.
În acest context, Editura Tribuna a încheiat în decembrie 2020 un an bogat editorial, lansând o seamă de volume cu o largă diversitate de abordare: filozofie, poezie, interviu, carte de artă, etc.
Seria aparițiilor a fost deschisă de volumul semnat de Mircea Arman, managerul Revistei Tribuna, cu titlul Eseu asupra structurii imaginativului uman. Cartea îmbogățește o operă bine structurată, din care face parte Metafizica greacă, un volum apărut în 2013 la Editura Academiei Române în colaborare cu Editura Tribuna și pentru care autorul a fost distins de Academia Română, în 2015, cu Premiul „Ion Petrovici”. Printre volumele publicate de Mircea Arman se numără și Poezia ca adevăr și autenticitate. O cercetare fenomenologică (2004), Despre divin, poetic și filosofic în gândirea presocratică (2004) sau O istorie critică a metafizicii occidentale, vol. I (2007) și vol. II (2010). Prin Eseu asupra structurii imaginativului uman, filosoful propune o lucrare inedită atât din punct de vedere tematic, stilistic, cât și ca organizare a conținuturilor în jurul unor concepte filosofice ordonatoare. „Lucrarea de faţă îşi propune, dintr-un bun început, o viziune mai puţin obişnuită asupra unor aspecte ce ţin de natura însăşi a culturii și a raportării omului față de lume. Este departe de noi gîndul de a aborda această problemă din perspectiva uneia sau alteia dintre şcolile filosofice existente.[…] Ceea ce va constitui neobişnuitul excursului nostru va fi nu atît problematica în sine ci, mai degrabă, unghiul din care va fi privită problema filosofiei, poeziei, a artei, moralei, religiei și științei.” – scrie Mircea Arman în debutul cărții sale. Studiul aduce un concept nou și absolut original în filosofia europeană, vorbim aici despre capacitatea imaginativă umană ca o „facultate specifică omului, și numai lui, de a crea lumi posibile al căror sens rațional este atît explicit cît și implicit” – spune autorul – care presupune, așadar, capacitatea de a crea lumi posibile ex nihilo. „Această capacitate este responsabilă de valorizarea și aducerea la înțelegere a realității dar și de poieza acesteia. Tot această capacitate, specifică omului și numai lui, este responsabilă de înțelegerea și situarea opozitivă față de lume, dar și de absolut tot ceea ce a creat vreodată omul, de la opera de artă la descoperirea științifică și dezvoltarea tehnică.[…]Acest concept care, repetăm, ne aparține în exclusivitate și nu a mai fost dezvoltat în filosofia europeană (cel puțin atât cât cunoaștem noi) implică acea capacitate specifică numai omului de a crea lumi posibile (nu de tipologie leibniziană, care sunt de «tip model»)” – mai spune Mircea Arman.
Cel de-a doua carte apărută în 2020 la Editura Tribuna este lucrarea Prof. univ. Andrei Marga, despre conținutul căreia avem suficiente indicii încă din titlu. Lecțiile pandemiei adună între coperțile sale articole publicate în prima parte a anului în paginile Revistei Tribuna precum și în alte publicații. „Niciodată o epidemie într-un loc al globului nu s-a răspândit cu viteza ce a dus la pandemia actuală. Niciodată nu s-a pus pe butuci economia mondială cu asemenea iuțeală și costuri. Niciodată cele mai performante sisteme de sănătate nu au fost mai depășite în vremuri de pace de efectivul de infectați. […] Caut în acest volum să dau seama de lecțiile ce se degajă din pandemia actuală. Ele schimbă, la rândul lor, viziuni întregi, sau le obligă la schimbare” – spune Andrei Marga în prefața volumului. Originea coronavirusului 19; Strategii anticovid 19; Coronavirusul 19 și noua biopolitică; Statul avariat sau Noua schimbare a lumii – sunt doar câteva din capitolele care întregesc această lucrare.
Contribuția mea la producția editorială a anului 2020 s-a materializat în alcătuirea a două volume. Primul este o continuare a volumului apărut în 2019, Biografii exilate. Tablou în lucru – o colecție de interviuri publicate în cadrul proiectului România și oamenii săi din lume, al rubricii Social din Tribuna. La un an distanță, seria a fost completată cu încă 17 texte, tematica rămânând aceeași, dar ținta, direcția spre care (și din care) am privit, a căpătat nuanțe noi. Mai exact, deși interesul meu a vizat, la fel ca în primul volum, lumea culturală românească din afara granițelor, mi-am dorit, de data aceasta, să cercetez mai în profunzime capacitatea de integrare a românilor în societățile adoptatoare, iar pentru răspunsuri în această direcție am căutat asociații culturale românești din străinătate și i-am contactat pe reprezentanții acestora, provocându-i la dialog. În volumul apărut în 2020, Țara de la capătul drumului. Biografii exilate, am urmărit să aduc în lumină o anumită categorie a exilului românesc, capabilă să contrabalanseze talerul cu care judecă mass media diaspora românească, în special pe aceea aflată în țări ale Uniunii Europene, „călătorind”, de data aceasta, cel mai des în Germania, apoi în Franța, Italia, Spania, dar și peste Ocean, în Statele Unite. Departe de a avea pretenția unei imagini globale a diasporei culturale românești, ar fi, de altfel, imposibil de realizat, cred că volumul de față aduce, alături de cel editat anul trecut, o mostră reprezentativă pentru această categorie a exilului românesc, fiind, în același timp, pledoarie pentru schimbarea unor prejudecăți despre români în lume. Sau a propriilor noastre prejudecăți, care, nu de puține ori, le-au alimentat pe cele ale străinilor. Una dintre întrebările repetate în cele mai multe dintre interviuri a vizat unitatea românilor în condiții de minoritate. Concluzia a fost dureroasă. Nu vreau să mă gândesc, însă, la un chestionar aplicat românilor din țară, cu această unică întrebare…
Al doilea volum, de alcătuirea căruia m-am ocupat în 2020, este o antologie de poezie italiană contemporană, Verso l’Italia, și care are la bază publicarea unei rubrici de traduceri de poezie italiană pe care am îngrijit-o în paginile Tribunei timp de un an și jumătate. Proiectul a fost pus la cale în toamna anului 2018, la Cesena, în urma participării la Festival Internazionale di Poesia e Arti Sorelle. Mircea Arman a prezentat Tribuna în cadrul festivalului și, în urma discuțiilor cu directoarele festivalului, Giorgia Monti și Serena Piccoli, a hotărât deschiderea unei rubrici în Tribuna care să faciliteze accesul cititorilor români la poezia italiană contemporană. Cele două scriitoare italiene, Giorgia Monti și Serena Piccoli, au realizat selecția autorilor, iar scriitoarea și traducătoarea Claudia Albu-Gelli a asigurat traducerea textelor în limba română. Acoperind o paletă largă a stilurilor și generațiilor poetice, de la nume consacrate ale poeziei italiene de astăzi, la autori mai puțin cunoscuți, dar care transmit un mesaj profund despre provocările vieții într-o lume bântuită de tulburări sociale și transformări rapide, pe toate palierele existențiale, vocile celor 55 de poeți și poete reuniți în acest volum capătă un ton comun, reușind să se transforme într-un mesaj unitar, prin care ni se oferă o radiografie a modului în care se trăiește și se scrie poezia în Italia zilelor noastre.
Poezia a fost mai prezentă în anul pandemiei decât în alți ani în producțiile Editurii Tribuna. Au fost publicate patru volume, unele aparținând unor poeți consacrați, precum redactorul Tribunei, Ioan-Pavel Azap, căruia i-a apărut cartea de poeme Zgomot de sticlă spartă, sau cunoscutul poet și jurnalist Adrian Suciu, al cărui Tratat de mers pe ape a văzut lumina tiparului tot în anul recent încheiat; altele unor poeți aflați la debut sau început de drum poetic, precum Cornel-Octavian Rodeanu, cu volumul Drumul spre coperta patru sau Violeta Anciu cu Migrația Inocenței.
Tot în 2020 au fost publicate și trei albume de artă. Georges Mazilu – Hybrid Faces, un volum apărut în condiții grafice deosebite, așa cum sunt toate publicațiile de artă ale Editurii Tribuna, cu lucrări aparținând artistului de talie mondială, de origine română și stabilit în Franța, care a ilustrat cel de-al doilea număr al Revistei din luna ianuarie a anului 2020; Bruno Maria Bradt, Zeichung/desen, cu lucrări ale graficianului din Germania invitat de Tribuna să expună la Cluj-Napoca, expoziție aflată încă pe simeze la apariția prezentului număr al revistei și un catalog al expoziției anuale Tribuna Graphic, îngrijită de Ovidiu Petca și aflată în 2020 la a XI-a ediție.
Fiind la al patrulea an consecutiv în care scriu despre cărțile apărute la Editura Tribuna, mi-am formulat deja o tradițională încheiere bazată pe un citat din Tolstoi: „Cartea bună e ca o conversație cu un om deștept”. Așadar, nu uitați să alegeți, și în 2021, cărțile bune și să vă împrieteniți cu oameni deștepți!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a reply

© 2021 Tribuna
design: mvg