Respectând și consolidând, de la o ediție la alta, tradiția temelor diverse și a invitaților de anvergură, Revista de cultură Tribuna continuă seria conferințelor organizate cu regularitate în ultimii șase ani sub conducerea managerială a filosofului Mircea Arman. Astfel, în perioada 23-25 martie a avut loc primul eveniment de acest gen din 2018, prilej cu care academicieni, profesori universitari, oameni de cultură din mai multe orașe ale țării s-au reunit la Cluj pentru a asista la cele patru conferințe propuse de prestigioasa publicație și găzduite de sălile Hotelului „Seven”.
În deschiderea evenimentului, vineri, 23 martie, dr. Mircea Arman, managerul și redactorul șef al Tribunei, a susținut o conferință, extrem de apreciată de publicul prezent, despre Poezie și filosofie. Cei aflați în sală au putut afla că, în viziunea filosofului Mircea Arman, poezia „nu este altceva decât o autentică modalitate de cunoaștere și de rostire a adevărului prin metaforă, ca rezultat ultim al raportării opozitive a imaginativului poetic la existență, la lume”. Dar și că „metafora ca un ««concept»» al poeziei face parte din arsenalul imaginativ (nu imaginar) al poetului, înțelegând prin imaginativ acea facultate specifică omului de a crea lumi și valori posibile, fapt diferit fundamental de fantazare sau de reprezentare”. Iar „capacitatea specifică a creatorului este tocmai punerea în valoare a acestei capacități imaginative”. „Poezia – spune Mircea Arman – ca act de creație sau cunoaștere, nu este – la nivelul jocului formal de cuvinte, a imaginilor frumoase șocante sau, mai nou, indecente – decât un sterp joc, mai reușit sau nu, mai șocant sau nu, dar cu același rezultat dezastruos: lipsa valorii și a autenticității” (Am citat, aproximativ, din discurs).
În dimineața zilei următoare a fost rândul academicianului Alexandru Boboc să capteze audiența cu o temă de asemenea provocatoare: Naționalitatea în filosofie. Încadrând specificul filosofiei românești între modelele europene și paradigma culturală românească, Alexandru Boboc a arătat că gândirea filosofică românească nu este doar rezultatul contactului cu filosofia europeană, cât, mai ales, al spiritualității poporului român de-a lungul timpului. Au fost evocate în discurs nume precum Lucian Blaga, Constantin Rădulescu-Motru, D.D. Roșca sau Mircea Vulcănescu, iar în intervenția sa prof. univ. dr. Vasile Muscă a conchis faptul că, dacă filosofia românească este pusă, de către unele voci, sub semnul întrebării, putem spune, cu certitudine, că există filosofi români.
Ziua de sâmbătă, 24 martie, a continuat cu expunerea criticului de film Ioan-Pavel Azap, redactor al Revistei Tribuna, despre Generația 70 în cinematografia românească. Ioan-Pavel Azap apreciază perioada anilor 70 ca fiind „prima generație coerentă în cinematografia română”, evocând, ca moment de referință pentru primele rezultate notabile, premiera filmului documentar de lung metraj Apa ca un bivol negru (1971), distins cu mai multe premii. Semnatarii filmului, tineri studenți pe atunci, vor deveni nume importante ale cinematografiei românești, precum Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Dan Pița, Mircea Veroiu și alții. „Este un film cu valoare de unicat în cinematografia română – a spus Ioan-Pavel Azap – mărturie și dovadă a unei încercări, ce a marcat și parte dintre filmele ulterioare ale cineaștilor respectivi, de a se desprinde de formalismul epocii, al comandamentelor ideologice și de a face un cinema realist, în sensul de autentic, un ««cinema al adevărului»».”
Prima serie a conferințelor Tribuna din 2018 s-a încheiat duminică, 25 martie, cu prezentarea prof. univ. dr. Ștefan Damian despre poezia italiană. Argumentația a fost îmbogățită cu o lectură amplă, susținută de profesorul Damian din versurile mai multor poeți clasici italieni.
Evenimentul, organizat de Revista de cultură Tribuna la sfârșitul lunii martie, anul curent, se înscrie, în mod strălucit, în seria activităților culturale de succes pe care Tribuna le-a inițiat și susținut în ultimii ani, pentru promovarea actului de cultură și, nu în ultimul rând, pentru ridicarea continuă a calității publicației, meritul fiind, în primul rând, al viziunii manageriale a filosofului Mircea Arman.