Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Cuptorul cu microunde

Cuptorul cu microunde

Volumul lui Radu Țuculescu Der Mikrowellenherd. Der Roman eines Plattenbaus in zehn Aufzügen, Edition Milo, Wien 2008, în traducerea lui Zorin Diaconescu se prezintă ca o serie de zece povestiri denumite teatrologic scene, legate între ele prin locul acțiunii. Blocul de zece etaje este descris ca un „monstru din beton cu 11 intrări“. În această construcție din plăci prefabricate – reprezentativă pentru locuirea anonimă într-un spațiu restrâns, care sugerează o stare socială modestă a locuitorilor și întruchipează, metaforic, fostul mod de conviețuire în socialism – trăiesc toate personajele povestirilor.
Ele există singure sau în familie, luptă cu vicisitudinile vieții, o luptă deloc ușoară sub dictatură dar care pândește, cu alte capcane, și după schimbarea regimului. Dacă înainte mâncarea nu era suficientă, uneori lipsesc, în prezent, banii pentru pocurarea de alimente, chirie și curent. Un cuptor cu microunde devine un simbol al statutului social pentru protagoniști, care provin din toate straturile societății și sunt de profesie jurnalist, avocat, șofer de cursă lungă, medic, inginer sau pensionar respectiv șomer, oameni simpli si meșteri în toate. Adesea personajele au probleme cu construcția defectuoasă a locuinței. Pentru un arhitect începător, care se crede artist, locuința nu corespunde in general statutului său social.
Autorul dezvoltă o panoramă distorsionată drastic a cotidianului locuitorilor de la bloc înainte si după 1989. Sunt pagini care vizează depășirea sărăciei, consumarea conflictelor interumane, activități terapeutice în cazul singurătății, dezbaterea unor teme precum „libertate“ și „adevăr“.
Proza lui Țuculescu se încadrează (și) în literatura horror. Deja în povestirea care dă titlul volumului un băiat își bagă fratele nou născut în cuptorul cu microunde ca să nu-l mai audă strigând, ca să-l încălzească dar poate și din răzbunare. El însuși e slăbuț și pare autist, e batjocorit de copiii din bloc și în cele din urmă chiar „detronat” de către fratele său mai mic. Asemănătoare sunt și alte personaje ale cărții ce par deosebit de antipatice; pe parcursul acțiunii ele se transformă în monștri care, mânați de gelozie și ură, devin cinici și brutali, chiar sadici. Ele întruchipează însușiri negative ca indiferența, când nimeni nu-l ajută pe cel blocat în lift („În lift“) sau grandomania cu tente de agresivitate. În absența stimei de sine îi umilesc pe semenii lor, îi chinuie și chiar îi torturează, ca arhitectul stagiar Anton pe soția sa Camelia în „Visul“.
În ultima povestire „Pivnița“ un inginer electronist (pe nume Gabriel) în cautarea unor probe parapsihologice încearcă să înregistreze, pe bandă de magnetofon, sunete și vorbe ale chiriașei Marina, decedată recent în apartamentul de deasupra. Vecinul lui, povestitorul la persoana întâi pe nume Samuel este singurul locatar care are contact cu el. Samuel participă sceptic la cercetările parasenzoriale. Când vrea mai târziu să ia niște ceapă din pivniță, aceasta din urmă suferă o mutație transformându-se într-un infern labirintic unde îi întâlnește, ca într-un vis și chinuit de panică, pe foștii locatari ai blocului care suferă în continuare destinul descris în povestirile anterioare; un schelet de sugar plângând, Marina cu cicatricele operațiilor sau un monstru mare, cocoșat, care îl spânzură pe un tânăr.
La polul opus personajelor ciudate și violente se găsesc vecinii prietenoși, gata de sacrificii si rabdători. Sunt îndrăgostiții ințelegători, tații îngrijorați din soarta copiii lor care abordează neobositi si fără succes repararea defecțiunilor din locuințe, ca peretele cu igrasie în „Cuptorul cu microunde“ sau acoperișul prost izolat în „Noli me tangere“. Rezultatul izolării cu mai multe găleți de smoală fierbinte este încălzirea mai întâi a pereților si apoi a podelei din locuință, încât locatarii ard si probabil pier.
Din tematica volumului face parte si revoluția din decembrie 1989 care nu va fi niciodată lămurită în profunzime și care se prelungește în carte printr-o moarte misterioasă: sinistrul Apostol Gregorian care coordona atunci în calitate de tânăr căpitan evenimentele din studioul de televiziune, suspectat de camarazi de joc dublu și care este sugrumat, în prezența povestitorului, de un cablu telefonic care prinde viață iar sugrumatul este descoperit mai târziu mort prin asfixiere în locuința sa.
Tipic pentru modul de reprezentare realist al cotidianului povestit este penetrarea sistematică a fantasticului, cum ar fi în „Răzbunarea“ unde, amintind de lumea basmelor, un ficat uriaș se întinde ca o masă dulce din frigider în intreaga locuință a veșnic flămândei și nesătulei Georgina care este înghițită in cele din urmă. În aceste texte de groază-bizare legile naturii sunt scoase din uz, personajele sunt distorsionate grotesc în corporalitatea lor, uneori transformîndu-se în fantome. Acestea sunt, adesea însă proiecții ale propriilor lor spaime. Motivul pericolelor si al amenințărilor rămâne de cele mai multe ori în penumbră. Avem de a face, de fapt, cu metafore ale unei lumi de nepătruns, plină de rătăcire, neliniște și frică.

* Pfeifer, Anke: Radu Ţuculescu – ›Der Mikrowellenherd‹. In: Kindlers Literatur Lexikon. 3., völlig neu bearbeitete Auflage. Hrsg. von Heinz Ludwig Arnold. Stuttgart/Weimar: Verlag J.B. Metzler 2009. Zitiert nach: Kindlers Literatur Lexikon Online – Aktualisierungsdatenbank: www.kll-online.de

(Text apărut în 2015 în Supliment la Lexiconul de literatură, Stuttgart, 2009)

Traducere din limba germană de
Zorin Diaconescu

Leave a reply

© 2021 Tribuna
design: mvg