Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Muget, deci exist – Coana Chirița reloaded! (Limba română “struțo-cămilescă”)

Moftangiii români 2000, inspirați din cei caragialeni 1900 și „înaripați” de exempul faimoasei Coana Chirița a lui Vasile Alecsandri, își continuă periplul ridiculităților în mai multe domenii decât „glorioșii” lor predecesori, nevinovați liliputani entuziaști ai formării României moderne față de „titanismul” diabolic al urmașilor acutali care o distrug din temelii! Ei devin, acum, gloriodioși: un popor se definește ca nație prin limba vorbită – dacă i se ia/distruge/interzice limba națională, piere și el după scurt timp! Un adevăr formulat de mulți istorici și filosofi ai culturii. E știut în istoria milenară (și nu numai) a românilor: boierii, negustorii, lingăii (administrația) puterilor străine renunțau repede la limba nației, dar noroc cu poporul român! Lingviștii au constatat: dacă era după ei, eram de mult dispăruți ca popor! Păturile conducătoare s-au (de)dat totdeauna cu stăpânitorii vremelnici, preluând, slugarnici, limba și chiar obiceiurile: când slava, maghiara (Transilvania), rusa, turca, greaca…
Cine ar fi crezut că ar fi posibil să retrăim „patimile” cunoscutei eroine ridicole a pieselor bardului de la Mircești, azi, când limba română nu mai are nevoie de împrospătarea și îmbogățirea necesare atunci?! Atunci s-au introdus numeroase neologisme din țările pioniere în aceste domenii: Franța, Anglia, Germania pentru noțiuni inexistente la noi. Le avem în dublu-triplu și mai multe sinonime – nu mai trebuie căutate altele, cum e acum: aparat – gadget, set – kit, minge de meci – match point, runda finală – play off, trainer – antrenor, final four / semifinală / weekend, atelier – workshop, vibe electric (wibe-ul german: „vibrația muierii”, înțelegând și „femeie gonflabilă”! Nu pot fi acuzat de invidie, deoarece am studiat engleza la Facultatea de Litere (Cluj) și am citit în original ce e important în literatura anglo-americană.
Cât de mult se urâțește și deformează limba română: Chirițele actuale se anglizesc! Mulți români, după doar 6-8 luni de stat prin străinătate încep, ca „prețioasa” moldoveancă, să se lăfăie cu „căutatul” termenilor (Vai, nu mai știu româna!) și utilizarea barbarismelor din țara de adopție, dar marea modă sunt anglismele!! Chirițele sunt, azi, tineri și tinere care „se umflă trendy” (nu „la modă”) – triste și rizibile globalizări macdonaldizate… Iată cazul unei tinere „vedete” stand-up comedy de tot râsul (nu de râs), în interviu: „Sunt marketing department manager în Franța, nu știu cum se spune asta în română!” Doamne, mare e Grădina lui Lucifer: în română e la fel, dar ei i se pare chineză minunata limbă carpatică! Infatuări exacerbate! Cum nu vii tu, Lopată Doamne, să le pocnești cerebelu-n ceață… În realitate, sunt purtători inconștienți ai unei aplatizări tip macdonald, controlată de peste ocean, cum a fost și renumita deplorabilă acțiune condusă de CIA, în 1968, la Bienala de la Veneția, când America a detronat, cu mega-acțiuni de marketing, supremația artistică a Europei! Detalii, în capitolul Arta postmodernă din cartea mea Arta – Concept și Istorie. O definiție a artei moderne (2003).
„Fenomenul Chirița reloaded” e după anul 2000… Dacă după ocuparea țării (octombrie 1944) de „fratele” ortodox, „păturile” menționate au dat-o pe rusă, acum trec cameleonic la anglo-americană fără să-i oblige nimeni, doar din mimetismul lor servil-balcanic! A fost o perioadă în care era necesar să ne îmbogățim limba română cu multele noțiuni noi create în secolul 19, al revoluției tehnico-științifice, cu o continuare necesară în veacul următor. Avem, astfel, unul din cele mai bogate lexicuri din lume și datorită unei întregi palete de sinonime primite de-a lungul miilor de ani din diverse culturi care ne-au influențat, rezultând frumusețea și varietatea limbii române. Oscar Pastior, cel mai inventiv și plin de imaginație poet „german” post-1945, nu pierdea nici o ocazie să recunoască meritul datorat românei și mentalității noastre de a ne juca mereu cu darul vorbirii și al scrierii. Idem alt apreciat scriitor „german”, Dieter Schlesak (am avut plăcerea să fim prieteni) – ambii, sași de la noi!
În schimb, mulți români se reneagă ca nație și vorbitori de română luând, total nenecesar și absurd, numeroși „înlocuitori”, nu rareori cu efecte ridicole, cum vom vedea în continuare. Un prim exemplu demonstrează că se fac și traduceri de cuvinte care în română au cu totul alt sens, denaturând înțelesul, făcându-l chiar ridicol: produsul hepatic Slaboficat, lăudat în mass-media, e, în original, „slim liver” însemnând „ficat fără grăsimi”! Analfabetul funcțional de la firma respectivă și agenția de publicitate (știm cine le conduc) a preluat „ficat slab”! Limba română folosește termenul pentru a arăta un mare defect: inimă / om / caracter / stomac / picioare / auz / văz / minte slab/-ă/-e! Ultima sintagmă e pentru el! Știm ridicolul în care se scaldă sportul balonului rotund și conducătorii federației de mulți ani, însă denumirile campionatului nostru de tot râsul sunt infatuare gogomană: numai noi avem play-off și -out! Pretenții în fotbalul românesc care te duc cu gândul la formidabilul sport insular – în realitate, fotbalul autohton e de Insula… Brăilei! Altă „ratare lexicală” de pomină e la Radio România Actualități (cu multe deformări, tocmai ei cu sarcina constituțională de a o păstra!): „un kit pentru femeile care au născut…” E greu de spus frumosul cuvânt secular /set/!? Mai ales că acest /kit/ duce cu gândul la /chit/=adeziv-pastă pentru etanșat/lipit geamul de ramă etc. E și rizibil în context: trebuie „etanșat/lipit” ceva la lăuze, de trebuie „chituite” – n-au fost destul chinuite?! Expertul RRA în transporturi: „rame de metrou”! Dragă Societate Radio România, „garnitura de tren” veche de vreo 200 de ani nu mai e bună?! Tocmai /ramă/ cu conotații ce duc în rizibil: „tablouri / vâsle de tren”! Radio România și TVR sunt primele în campania de dez-naționalizare prin „intoxicarea” limbii române: retailer / target / foto-shooting / gadget / footing / up-/downloadez / device la comerciant / scop / ședință foto / aparat / descarc / dispozitiv… La rău suntem primii, iar românii moldoveni de dincolo de Prut se „aliniază” și ei masacrului limbii române – o tânără Roxana (Chișinău) la RRA: „am poșeta booklet / nu sunt de old school / orice bad PR e good PR…” Vai di mini, da rușânos îi să zâși că iaști cosmeticiană / frizer-coafeză, manichiuristă!? Ei / ele sunt make up artiști / hair & nail-styilist. Ba le și amestecă, unul din „indicatorii” kitsch-ului (lexical-lingvistic): comentatorii sportivi RRA vorbesc de echipa „under douășunu / opșpe” ș.m.a. Bine ați venit la struțo-cămila româna vorbită azi! Și ce expresii la buletin meteo RRA: „Ploaia e PE NICĂIERI”! În „banala” română milenară: Nu plouă. Dar cine mai are nevoie de biata exprimare atât de frumoasă și dulce ca un fagure de miere, cum zice cronicarul și poetul… Tot RRA (27.03.20/09:10) – moderatoarea: „Brâncuși a fost ucenicul lui August Rodin”, numele fiind spus cum se scrie!! Radio Napoca FM, prin 2005: „formația Emer, Sony, Lache și Palmieri”!! Interviu cu președintele Asociației (cu nume englezesc!) pentru Învățământ Românesc, Gabriel Chicerean: „copiii au de făcut lecții PENTRU LA școală” – dacă șefu’ pentru la învățământ românesc se exprimă așa, ce să ceri altora?! Vicepreședinte Asociația națională a elevilor: „Sunt team-leaderul echipei…” Moderator dă adresa internet: „…underlineorganisation.ro / www.romfleșfilateliafleșdotro /”… RRA, corespondentă jud. Mureș: „s-a făcut un draft… engage”, jurnaliști sport: „staff-ul echipei / de medici”. Altele din „puțul limbii” RRA: „în ce privește susținerea bussinesurilor și afacerilor (pleonasm cras! – EC) / am un feeling / avem home trainere / exerciții streching…” / va fi un official broadcasting / producția kraftmade și handmade / încălțăminte casual / ora de workshop / granturi / brand…”
Mulți români simpli sau de mult în exil vorbesc mai frumos și mai corect, fără „coano-chirițisme” de tranziție! De mulți ani la Palermo, dr. Irene Brumărescu, la RRA, 11:30, 06.04.2020 a vorbit ca un Eugen Lovinescu! Închei cu o penbilitate mo(n)stră din traducerea lui Javier Sierra – Maestrul de la Prado, Editura RAO, 2015: „ne-am îndreptat spre malul heleșteului din Parcul Retiro, sub scheletele de nuci și castani, unde nu mai erau decât o pereche de îndrăgostiți și trei tipi, în trening, făcând footing…” (subl. n. – p. 188, traducere Graal Soft, București) Și fășeu așeia, Coană Chirițo!? În serialul următor, despre tsunami-ul de cacofonii, jurnale cu accente maghiare etc. tot la „encremenatele” TVR și RRA… Mulți români reclamă permament, însă nu le pasă și nici nu le răspund!
Nu e ciudat că redactori de 50 de ani care au vorbit corect până de curând, formați de mici cultural-lingvistic, angajați, prin Constituție, să protejeze corecta, fumoasa și melodioasa limbă română, încep să o schimonosească?! Mofturi, fandoseli și, se pare, așa se dorește… de sus! Ei mutilează limba română melodioasă scoțând „mel”-ul, ca să rămână… doar odioasă!

 

Leave a reply

© 2021 Tribuna
design: mvg