Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

O carte lămuritoare

O carte lămuritoare

 

 

Nicolae Iuga
Maramureşul şi Rusia Subcarpatică
Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2019

 

 

Nu puțini dintre noi ducem lipsă de o viziune sistemică asupra fenomenelor politice, religioase, sociale, care au marcat destinul unor comunități. Evenimente, despre care se pronunță, de multe ori, amatorii care vor să impună zvonul, falsul, ca adevăr istoric. Ba mai susțin unii că istoria se poate citi şi invers. De aceea, îmi adun informațiile din surse credibile, care apelează la document, folosesc argumentul în luminarea timpului trecut. Un autor care foloseşte cu succes o asemenea metodă de cercetare este universitarul Nicolae Iuga, cu lucrări care au defrişat multe teritorii neumblate de alții. În acest registru este şi recenta apariție editorială, semnată de eseistul maramureşean, Maramureşul şi Rusia Subcarpatică, abordând perioada cuprinsă între două momente de referință şi pentru istoria acestui Ținut: de la Episcopia de Hajdudorog la Tratatul de la Trianon.
La Simpozionul academic de la Săliştea de Sus, din acest an, acad. Alexandru Surdu a explicat, în termeni elogioşi, motivul pentru care Academia Română a girat lucrarea. După cum ne spune autorul, demersul lui nu s-a voit o cercetare de ordin istoric, ci se doreşte „un eseu incorect politic, care priveşte relația dintre Geopolitică şi Religie în bazinul superior al Tisei, de pe timpul dualismului Austro Ungar până azi, un eseu menit să evidențieze asaltul Ungariei din acel timp, asupra civilizației vechi-ortodoxe a Maramureşului, în scopul expansiunii sale teritoriale pe direcția nord-est”. Eseul lui Nicolae Iuga nu abordează maghiarizarea prin şcoală, ci doar prin biserică. Face referire, pe etape de devenire, la Episcopia greco-catolică ruteană de Muncaci. Care s-a instalat pe locul fostei ctitorii a voievozilor maramureşeni, Mănăstirea Peri, nume de fală în cultura română. Este preocupat de Biserica Greco-Catolică Română din Transilvania, căreia îi evidențiază „meritele imense şi nepieritoare în evoluția națiunii române şi configurarea spiritualității româneşti moderne”.
Este decupată figura luminoasă a preotului Vasile Lucaciu şi animozitățile cu episcopul Szabo. Episcopia Greco-Catolică maghiară de Hajdudorog a fost înființată în anul 1912, deoarece guvernul de la Budapesta nu era mulțumit de rezultatul obținut în primii patruzeci de ani de maghiarizare a naționalităților nemaghiare: români, slovaci, ruteni, astfel se preconiza o forțare a maghiarizării prin biserică. Românii au protestat împotriva acestui act, cu scop precis, printr-o adunare la Alba Iulia, care a adoptat şi un Memoriu. Precizându-se că scopul Bisericii lui Cristos nu este ca, prin instituțiile sale, să provoace conflicte religioase între credincioşi. Este perioada în care se consolidează profilul unor luptători pentru drepturile românilor, pe care îi vom întâlni la
1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.
Autorul, citând documentele vremii, consemnează atitudini ferme, dar şi ezitări ori trădări. O calitate a acestei cărți este abordarea fără patimă a evenimentelor, de un interes major pentru apărarea ființei naționale prin biserică. Şi gesturile, care ne sunt nefavorabile, au parte de o tratare riguroasă, după regula cercetătorului. Un capitol este dedicat mişcării de revenire la ortodoxie, tendință reluată la începutul veacului trecut şi în Maramureş. Dar şi în rândul rutenilor din Rusia Subcarpatică, din fostul comitat Maramureş din dreapta Tisei şi comitatele Ugocia şi Bereg. Tentativele de trecere la ortodoxie s-au făcut anevoios. Celebru a rămas procesul de la Sighet al grupului condus de preotul Alexei Kabaliuk. Cu multe episoade palpitante, la care au participat persoane importante din epocă, cum a fost contele Bobrinski din Petersburg.
Autorul ne prezintă atentatul de la Debrețin, izbucnirea Războiului Mondial. Ca o privire în oglindă, a procesului de maghiarizare, sunt prezentate tendințele de asimilare prin biserică în Ucraina contemporană. De la destabilizare politică, la dezbinare religioasă, Ucraina repetă într-o formă agravată genocidul lingvistic de pe vremea Austro-Ungariei, susține autorul. Este ilustrat fenomenul cu procesul preotului Dimitry Sidor, de la Ujgorod. O carte scrisă cu priceperea omului de ştiință, care nu ocoleşte timpul istoric izvorât din documente. Aflăm evenimente care au marcat destinul religios al locuitorilor din Maramureş şi Rusia Subcarpatică. Maramureşul şi Rusia Subcarpatică este o carte de istorie scrisă cu talent, în spiritul jurnalismului de investigație. O carte extrem de necesară pentru cultura religioasă a omului de astăzi. O carte lămuritoare. Multe învățăminte pot trage cititorii, de la preoți, la enoriaşi. Dar şi oamenii politici. Subiectul cărții este organizat pe un portativ, de pe care notele compun o simfonie în primă audiție.

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg