Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Breasla Barabás Miklós – pentru prima oară la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Breasla Barabás Miklós – pentru prima  oară la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Data de 20 ianuarie 2017 a marcat o premieră importantă în activitatea Breslei Barabás Miklós: după multe încercări nereuşite, asociația profesională apare pentru prima oară în Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în ale cărui săli generoase s-a deschis expoziția anuală reprezentativă a Breslei, oferind prilejul unui public mai larg să cunoască demersurile artistice legate de această organizație. S-a realizat o manifestare de mare anvergură, cu aproximativ 150 de artişti expozanți, constituind un eveniment de excepție în istoria asociației, în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea lucrărilor prezentate.
În 1929, arhitectul şi artistul plastic Károly Kós, renumitul pictor Sándor Szolnay, având susținerea contelui Miklós Bánffy, au înființat asociația „Breasla Barabás Miklós”, menită să apere interesele membrilor săi. Personalitatea pictorului Barabás Miklós (1810–1898) a fost considerată emblematică, fiind un artist cu o vocație profesională foarte temeinică. Prin felul lui universal şi entuziast poate fi un model de urmat şi pentru artiştii vremurilor noastre chiar după 200 de ani. Barabás Miklós s-a născut la Marcuşa (jud. Covasna), a trăit şi a lucrat la Aiud, Cluj, Viena (unde participă la cursuri la academia de artă), Bucureşti la îndemnul generalului Pavel Kiseleff, continuându-şi studiile la Veneția, Bologna, Florența, Roma, Napoli, Paris şi Londra, stabilindu-se la Budapesta, unde a lucrat până la sfârşitul vieții. În afară de maghiară vorbea germana, româna, engleza, italiana şi franceza.
Fondatorii asociației cu sediul în Cluj au considerat că maghiarii transilvăneni au diferențe de viziune şi gust, tradiții istorice diferite şi o identitate aparte față de celelalte națiuni din Ardealul multietnic. Din această cauză, Breasla Barabás Miklós şi-a propus să valorifice particularitățile specifice naționale şi culturale ale artei create de membrii săi în domeniul picturii, sculpturii şi al artei decorative, prin apariții colective şi personale ale artiştilor, vizând în primul rând calitatea operelor. Totodată, Breasla a recunoscut valorile artistice ale celorlalte națiuni din Transilvania,
şi a propagat cunoaşterea şi recunoaşterea reciprocă. După 1944, datorită schimbărilor politico-sociale nefavorabile, Breasla şi-a încetat activitatea, dar a lăsat o moştenire importantă pentru viața artistică clujeană.
După o jumătate de veac, la inițiativa pictorului Béla Abodi Nagy, a sculptorului András Kós, membri ai asociației interbelice, şi a istoricului de artă Murádin Jenő, în 1994 organizația a fost reînființată, tot sub numele de Breasla Barabás Miklós. Această asociație are scopuri asemănătoare cu cele ale predecesoarei sale: este organizația profesională a artiştilor plastici şi decorativi maghiari din România, menită să protejeze interesele artiştilor şi să promoveze valorile artistice create de ei. Păstrarea tradiției, a particularităților etnice, de gândire, a afinităților sufleteşti şi de gust a membrilor breslei este armonizată cu cele mai moderne tendințe ale artei contemporane universale. Activitatea Breslei se concretizează atât în expoziții personale ale membrilor săi, cât şi în expoziții ample de grup, cunoscute şi apreciate atât în țară, cât şi în străinătate. Concomitent cu organizarea expozițiilor, activitatea Breslei se extinde şi la organizarea de mese rotunde şi sesiuni ştiințifice având ca temă noile curente ale artei contemporane, precum şi comemorarea activității celor mai de seamă artişti transilvăneni ai secolului trecut.
De la reînființarea din 1994, Breasla a realizat câteva expoziții reprezentative. Prima expoziție mare, cu participarea a 42 de artişti a avut loc în luna octombrie 1996, în Centrul Diaconic „Bethlen Kata” din Cluj-Napoca. Aceasta a fost urmată de expoziția de toamnă din 1997, în Palatul Culturii de la Târgu Mureş, la care au participat 114 artişti cu lucrări de sculptură, pictură, artă textilă şi ceramică. În 2002, membrii Breslei au expus la Cluj-Napoca la fosta galerie a Uniunii Artiştilor Plastici de pe str. Iuliu Maniu, locație ideală pentru astfel de manifestări, dar din păcate desființată după câțiva ani (UAP Cluj neavând nici până acum o galerie). După ani îndelungați „fără adăpost”, în 2005 (datorită artistului Zoltán Andrásy) a fost inaugurat sediul Breslei de pe str. Kogălniceanu nr. 27, care din păcate oferă spațiu expozițional restrâns. Din această cauză asociația s-a aflat într-o constantă căutare de locații pentru expozițiile de anvergură, capabile să ofere vizibilitate simultană pentru numeroşi artişti.
Cu ocazia aniversării a 80 de ani de la înființarea Breslei, în 2009, galeria Muzeului din Sfântu Gheorghe a găzduit o expoziție reprezentativă importantă, cu participarea a circa 160 de artişti. Această manifestare artistică a prezentat împreună lucrările foştilor şi actualilor membri ai Breslei, ilustrând trecutul şi prezentul artei maghiare din România. În ultimii cinci ani grupul artiştilor din Cluj-Napoca şi-a ținut expoziția anuală colectivă, în sediul Asociației Culturale Minerva (str. Napoca nr. 16), din bunăvoința preşedintelui asociației, Tibori Szabó Zoltán.
În momentul de față, în Cluj-Napoca, există un singur loc care poate să găzduiască o expoziție colectivă de o dimensiune considerabilă: Muzeul de Artă, din spațiile vaste ale Palatului Bánffy. După expozițiile organizate în țară şi în străinătate, anul acesta Breasla a avut posibilitatea de a se prezenta pentru prima oară cu o expoziție reprezentativă în această locație. În sălile de expoziții temporare este prezentată o selecție cu 185 de lucrări: la parter se găsesc operele de pictură şi de sculptură, iar la etaj (latura sudică) sunt expuse lucrări de grafică, fotografie, ceramică şi textile. O parte a lucrărilor (aproximativ 50 de opere de pictură, grafică, artă textilă şi fotografie) sunt găzduite de Casa Minerva, instituție parteneră în organizarea acestei expoziții. În afară de membrii Breslei Barabás Miklós, participă la expoziție câțiva artişti români invitați, cu care Breasla cultivă o prietenie sinceră: Ioan Horváth Bugnariu, Dorel Găină, Gheorghe Mureşan şi Mana Bucur. De asemenea, materialul este completat de lucrări ale unor artişti tineri, doritori să devină membri ai Breslei.
Această expoziție reprezentativă este bogată, colorată şi variată, în care se întâlnesc stiluri şi genuri diferite, prezentând atât artişti consacrați, mai în vârstă, sau din nefericire, stinşi din viață, numeroşi artişti la apogeul carierei, dar şi artişti tineri, pe cale de a deveni apreciați pentru talentul lor. Selecția vastă reprezintă cărările pe care înaintează arta maghiară din România. Juriul alcătuit din şase membri – istorici de artă şi artişti plastici – a depus un efort considerabil în alegerea operelor, ținând cont în primul rând de valorile artistice ale acestora. În ipostaza de curator al expoziției (împreună cu membrii juriului cu care am avut o colaborare deosebit de bună şi fructuoasă), îndrăznesc să cred că rezultatul muncii noastre va fi apreciat de vizitatori şi fiecare se va delecta cu operele expuse. În viitor se preconizează editarea unui catalog al expoziției.
În cadrul vernisajului expoziției, Breasla Barabás Miklós a înmânat o placă comemorativă (executată de sculptorul András Vetró) şi o diplomă celor care au contribuit la realizarea acestui eveniment: domnului Lucian Nastasă-Kovács (managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca), domnului Tibori Szabó Zoltán (preşedintele Asociației Culturale Minerva) şi Fundației Communitas.

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg