Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

„Broadway-musical” made in Cluj

„Broadway-musical” made in Cluj

O premieră inedită a avut loc de curând la Teatrul Național din Cluj: iubitul personaj Chirița creat de Vasile Alecsandri, adus pe culmile umorului de Matei Millo, care a „impus” travestiul spumos, o vinit în conșărt. Bagheta regizorală o are Ada Milea – care e și compozitoare împreună cu Anca Hanu. Sala arhiplină arată că publicul apreciază atât muzica și montările ei, cât și evergreen-urile teatrului românesc. Am fost la repetiții: o destinsă atmosferă plină de veselie – semn bun… Ne-am obișnuit a găsi un personaj, pe scenă, la venirea publicului – Leonash/Matei Rotaru anunță o farsă hâtră, ascuns într-un tufiș din grădina Chiriței, „camuflat” în „frunzar”, ca un GI în jungla vietnameză! Citește Don Juan de Molière – aha!
Chiritza/Anca Hanu, îmbrăcată „modern”, ca o cumătră actuală „ajunsă bine” (și în corporalitate) – perucă blondă, înfoiat tapată à la „prim-ministru” – ne cântă (ironic) și încântă cu vocea ei demnă de operă: Aplaudați! Sunt victima lui Alecsandri, satirizatî în multi piesi, filmi… Numa minșiuni! Spectacolul, suplimentar deliciu lingvistic, va fi în dulșili grai moldovinesc.
Spațiul – scenografia și excelente costume/Alexandra Constantin – e organizat cu mult loc în centru: o platformă supraetajată cu un set de tobe, jos pian electronic, o plasă de sărit, tobe electronice, un aparat de efecte sonore la care se joacă Gulitză/Miron Maxim. Umblă cu căști de muzică, e îmbrăcat „americano” și e pueril-răsfățat, ca o beizadea. Unele „probleme” nu s-au schimbat de 150 de ani: Chiritza se plânge că fiul ei fumează pi furiș în tufiș, nici furculiță nu știe pe românește… Atunci snobii se „franțuzeau”, acum se „americănesc”! Vine Lulutza/Sânziana Tarța – nepoata Chiritzei cu o moștenire „atractivă”: Nu-mi place de Gulitză, ci, de la grădiniță, de Leonash! E cam „smiorcăită” în primul sfert de oră, dar își va reveni… Conflictul e clar: Chiritza vrea să pună mâna pe averea ei prin Gulitză, dar e cam… mocofan. Se cântă în toate stilurile: reggae, swing, jazz etc. Un „grup statuar vivant” – Sharlatanii/Radu Dogaru și Cosmin Stănilă – prinde viață cu chitara, trompeta, capace de tomberoane – amărâți „de Obor” care-și câștigă așa pâinea. Vor să parvină și au pus ochii pe fiicele Chiriței: Aristitza/Mihnea Blidariu și Calipsitza/Cristian Rigman – superbi în travesti! Leonash, cu „interdicție” la Lulutza, vine mereu deghizat ilar – chinez cu mini-chimonou, saboți de plastic și pălărie de orezar, scafandru… –; interpetarea sa șarjat auto-ironică încântă. Bârzoi/Cornel Răileanu, soțul Chiritzei, ca un Zeus familial de dincolo de lumea asta, se desfășoară cu măiestrie la tobe. Melodiile antrenante prind publicul în vraja spectacolului bine dozat cu elemente de vodevil, slap-stick (Chiritza coboară/urcă scările în comic ritm de tobă/harmonică) și fiecare personaj, cuplu primește ocazia să se desfășoare desăvârșit teatral-muzical. Face furori o melodie fantezistă în „chineză” păsărească – ea va „condimenta” și aplauzele de final: Sâni hani ua tsa na – salutări de la Ciciosan! Ansamblul clujean e plin de talente, care așteaptă doar piese de calitate ca să-și „ia zborul”!
Lucrurile se complică – ăsta-i șpilu’ cu vodevilu’… Leonash folosește un șiretlic (apud Don Juan!) – o „cursă” la Chiritza: o seduce travestit în focos toreador spaniol „îndrăgostit” și ea îi dăruiește un prețios inel cu diamante. Acțiunea prinde profunzime social-politică: Chiritza, ca nevasta cu ambiții politice a lui Spirache Necșulescu (Titanic Vals) îl face prefect – e ușor cu bani și relații în Țările Române! Ca Nea Spirache, Bârzoi e cinstit și nu vrea să intre în caruselul cunoscut al șpăgilor și matrapazlâcurilor – năravuri balcanice actuale și dintotdeauna. Asta e și intenția declarată a regizoarei: Am vrut ca valorili și lipsili di valori din zâlili noastri sî sî riegăseascî în construcțiile literar-melodioasi. Chiritza e, acum, mare cucuanî – merge la Londra, fetele ei nu mai sunt de nasul „țărănoilor” și caută „vedete de city”. Parcă vedem ridicolele secvențe de pe „canalele” noastre cu „staruri”: vor cădea în plasa celor doi cabotini… de oraș! Chiritza face dorita cununie Lulutza-Gulitză cu un „preot”, care e… Leonash! Cucuana vrea să-l alunge, dar el arată inelul, dovada infidelității, și perechea iubită primește „binecuvântarea”.
Sarabanda aventurilor, întorsăturile de vodevil și commedia dell‘arte, textul plin de comicării, perfecta mișcare scenică, actorii ce ne delectează cu elanul și talentele lor în sarabanda dinamică de întâmplări și cântece pline de vervă sunt gustate – 1h 10 minute – la maximum de spectatori. Partiturile actorilor sunt egal distribuite, dar se evidențează, prin pondere, o Anca Hanu care strălucește cu o rară energie nu numai actoricească, ci și muzicală, ce a impresionat și un cunoscut critic de operă clujean. Finalul e grandios, în forță, pe heavy-metal și publicul încântat aduce actorii și pe regizoarea Ada Milea la rampă de șapte-opt ori, cu ovații.

 

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg