A XIX-a ediție BIFF (15-22.09) e răspunsul capitalei cu directă aluzie la TIFF – comparativ: e pe drumul cel bun devenind, anual, centrul unor noi filme românești și internaționale de prestigiu. Colectivul e format din Dana Dimitriu-Chelba / Director, Alex Șerban – președinte Asociația Culturală „Grigore Vasiliu Birlic” / co-organizator, Jose Cabrera Betancort – coordonator program, Ruxandra Cernat / coordonator Filme românești, Ana Maria Cononovici / coordonator. Locul desfășurării ar trebui să fie mai select decât Centrul Cultural Horia Bernea, la Muzeul Țăranului Român – poate Ministerul Culturii, care se laudă cu (mereu cvasi-inexistent!) sprijin, să facă real ceva spre a oferi un cadru pe deplin meritat.
În 2022, câștigătorii au fost: Grand Prix: Falkon Lake – regie și scenariu Charlotte Le Bon, co-scenarist Bastien Vives; Cea mai bună regie: Hit the Road – regie și scenariu Panah Panahi; Cel mai bun scenariu: Aftersun – regie și scenariu Charlotte Wells. În numărul următor al revistei vom vedea câștigătorii acestui an și comentariile necesare. Competiția… opt filme ale unor cineaști care au cucerit critica, uneori și juriile de la Berlinale, Cannes, Rotterdam, Sundance sau Locarno. Filme de debut riscante, proaspete și pline de viață, care ajung prima dată în România și au șanse la un premiu, declară Jose Cabrera, curatorul competiției BIFF 2023. Juriul are personalități de marcă: Președinte: Gunnar Bergdahl – important critic de film suedez; Iulia Rugină – regizoare și scenaristă; Catrinel Dănăiață – regizoare și scenaristă; Shaïma Issaa – critic de film, Israel; Dejan Petrović – critic de film, Serbia. Selecția oferă istorii captivante și o incursiune în cinema-ul contemporan.
Cele șapte filme de competiție: Totem – regie Lila Avilés (Premiul juriului ecumenic – Berlinale 2023); The Sweet East – regie Sean Price Williams (nominalizat Cannes 2023 / Quinzaine des cinéastes); Disco Boy de Giacomo Abbruzzese (Ursul de Argint Berlinale 2023); Past Lives scris și regizat de Celine Song – premiere la Sundance Film Festival și Festivalul Internațional de Film Berlin; Inside the Yellow Cocoon Shell regizat de Pham Thien An (Camera d’Or la Cannes 2023); Day of the Tiger – regie Andrei Tănase (premieră Festival de Film Rotterdam 2023, nominalizat la Marele Premiu al Juriului la Festival premiers plans D’Angers 2023); Ein schöner Ort / A Good Place în regia Katharinei Huber (nominalizat la Cineasti del presente – Festivalul de film Locarno 2023). Vizionările sunt la ARCUB,Cinema Muzeul Țăranului, CREART Grădina cu filme și Cinema Union.
Inaugurarea de la Sala Horia Bernea / 200 locuri (MȚR) ar fi meritat un ambient mai elegant și adecvat. Lume multă, regizori, actori, critici de film, jurnaliști, public entuziast. Deschiderea a făcut-o un ambițios și solid Umbra lui Caravaggio (1h 59min) de Michele Placido cu Isabelle Huppert / Costanza Sforza Colonna, Riccardo Scamarcio / Caravaggio, Michele Placido / Cardinal Del Monte și cele două muze-modele Micaela Ramazzotti / Lena, Lolita Chammah / Ana. Se poate spune că filmul atinge, mai mult decât ecranizările anterioare, latura artistică a fenomenalului talent reușind un fericit echilibru cu spiritul filmului de acțiune. Drama istorică despre viața tumultoasa a genialului și controversatului Michelangelo Merisi (1571-1610) cu picturile sale briliante, dar cvasi-blasfemice care au extaziat și scandalizat, în același timp, contemporanii a mai inspirat și alți cineaști. Caravaggio (1986) regie Derek Jarman, Nigel Terry / Caravaggio, Tilda Swinton / Costanza și Caravaggio (2007) – regizor Angelo Longoni, cu Alessio Boni, Elena Sofia Ricci. Seria e deschisă de renumitul Agonie și extaz (1965) produs și regizat de Carol Reed după romanul omonim de Irving Stone cu viața lui Michelangelo Buonarroti / Charlton Heston și conflictul său cu Papa Iulius al II-lea / Rex Harrison la pictarea Capelei Sixtine (Premiul David di Donatello „Cel mai bun film străin”). Începutul filmului e și o comercială captatio benevolentiae a publicului actual (departe de cultură!) prin explicite imagini ale dezmățului orgiastic din Roma, din mahalale sordide până la palatul papal. Dinamica acțiune e subtil încărcată metaforic cu problematica esteticii novatoare a rebelului artist care a deschis orizontul trecerii la o nouă epocă în artă: Barocul. E evidentă influența sa asupra lui Rubens, Bernini și Rembrandt. Artiștii influențați erau numiți Caravageschi, sau tenebrosi (umbroșii), dar majoritatea a încorporat drama clarobscurului său fără șocantul realism psihologic. Filmul reușește bravuros să redea și prin estetica imaginilor întregul dramatism conținut de capodoperele sale uitate după un veac și redescoperite abia în secolul XX. Emblematicele tablouri sunt discutate polemic și prim-planurile inteligente reliefează plastic legătura directă cu epoca tulbure și viața sa. Caravaggio este un etern răzvrătit moidern, de aceea foarte admirat și îndrăgit, ca un Robin Hood al artelor și celor mulți!
Spectatorul descoperă, cu uimire, că și azi nu s-a schimbat nimic în relația Putere și Artă: suferința celor mulți e demascată acum prima dată, adevărații mari artiști fiind mereu obligați să lupte cu opiul manipulativ impus de sus pentru prostirea maselor. Câtă actualitate! Publicul a răsplătit impresionanta realizare, la final, cu aplauze entuziaste.
Festivalul are 4 inteligente secțiuni: Panorama cu filme premiate sau nominalizate la importante festivaluri de film din lume, pentru prima dată în București; Istorie și Cinema la a III.a ediție după succesul celebrării Centenarului Regelui Mihai 1921- 2021 – Istoria bine înțeleasă în prezent reflectă viitorul, declară Dan Draghicescu cu scopul de a trezi interesul tinerilor și e unic în România cu film istoric. Autori Români oferă producții clasice și Noul Val Românesc. Organizatorii notează cu mândrie: Deși ne bucurăm de filmele străine și cineaștii celebri, e important să aruncăm o lumină asupra propriilor noștri oameni talentați și producții remarcabile.

 

 

(partea a II-a: programul și Premiile Festivalului,
în numărul viitor)